Încă de când eram mic am fost obișnuit cu „rație de zahăr”. A fost un cumul de factori, dar evident, când te uiți în spate îți dai seama că parcă nu a fost așa de rău. Sora mea s-a îmbolnăvit de diabet de tip 1 pe la ~17 ani. Eu aveam până în 11 ani și nu înțelegeam atât de multe. Cert este că din momentul ăla părinții au redus la maximum zahărul din casă. Ani de zile la noi nu s-au făcut prăjituri sau, cel mult, îmi „palmau” mie câte ceva. Dar rar. Cer este că niciodată n-am fost pofticios. Mă uit ciudat la oamenii care poftesc la orice. Pot să abțin, mai ales dacă am niște mâncare gătită.

[Citeşte mai departe…]

Raportat la 2020, la tot ce s-a întâmplat în perioada aceea, cu atacurile de panică ale altor persoane din jurul meu, cu toată nebunia din jurul pandemiei, pot să zic că trăiesc cel mai bun an al meu. Profesional, sigur, personal, așa cum am mai zis, am făcut niște modificări și alegeri în viață. Pe unele le-am tăiat din prima, cu altele nu am mai avut răbdare ca în trecut.

[Citeşte mai departe…]

Nu e clickbait. D-acolo vin! Mă bufnește și râsul de mine. Deh, e la 3 lea leșin al meu în viață. O dată am văzut sânge, mult sânge, de la o drenă de operație și poc m-am dus afară, iar eu de la etajul 1 am ajuns pe scări și am picat fix când am ieșit la aer. M-am trezit auzind jandarmii de acolo: „duceți-l la reanimare, doamnă!” Atunci m-am trezit instant și am zis că sunt OK, OK.

[Citeşte mai departe…]

Ajutați maică și un bătrân ramolit pe aici. Am observat că, de când am învățat să înot(am făcut-o pe la ~30), iau destul de multă apă la ureche și efectiv îmi țiuie câteva zile.

Am citit că ar fi ceva dopuri și te ajută la băiță.

[Citeşte mai departe…]

Nu cred ca spaniolii au descoperit apa calda. Nici italienii, dar cumva oamenii aia sunt mult mai organizați ca noi din toate punctele de vedere. Încă sunt ani in fata in care ar trebui sa învățăm lucruri de la ei. Sa preluam ce este bun si sa adaptam local. Nu trebuie sa reinventam roata.

[Citeşte mai departe…]

Lucrurile în sistemul medical s-au mai îmbunătățit. Totuși, mereu auzi de câte un caz care te lovește, cu câte o greșeală medicală. În plus, e și mai nasol când auzi că în facultate nu prea se învață, cel puțin în primii ani. Dar măcar au ani buni până ajung să experimenteze pe oameni. Și nah, poate în anii ăia mai sunt filtrați studenții.

[Citeşte mai departe…]

Am așteptat 2 ani să zic asta. De 3 ori am scăpat la mustață și nu am trecut la pozitivi. Acum știu sigur care sunt simpomele și e clar că nu am făcut până acum. E diferit.

[Citeşte mai departe…]

Discutam cu un amic care n-a mai rezistat și-a schimbat țara, în drum spre aeroport, că în ultima vreme a încercat să fie și el tată model și să-și pună copilul în portbagajul bicicletei și să-l ducă la grădiniță. M-am mirat. Cum? Așa ceva în Ploiești? Cu mașină cu căluți mulți tu faci asta?!

[Citeşte mai departe…]

Cel puțin slabă!

Suntem ignoranți oricât de mult am vrea să credem noi că nu este așa. De foarte multe ori, suntem proști informați, iar unii poate sunt chiar rău voitori. Aș vrea să cred că ultima nu există, un rău gratuit nu ar avea de ce să fie.

[Citeşte mai departe…]

Ieri a fost încă o zi din cele frumoase de mers la periodicele verificări. Nu s-a întâmplat nimic grav între timp, doar verificări periodice. Am ales perioada asta de dinainte de valurile pandemice că nu se știe niciodată ce vine după și măcar să apuci să dai un check in total. La mine e mai simplu, am rezolvat cu ceva sânge, cu ceva lentile noi de ochelari și trebuie să mai rezolv și ceva intervenție locală, la o mână, treabă de 30 de minute la clinică dermatologică, chestii banale, dar alții au avut nevoie de CT și investigații din cap până în picioare. Dar totul bine!

[Citeşte mai departe…]