Cumva, va trebui să avem un pic de reorganizare pe aici. Nu știu exact cum vor fi lucrurile, asta pentru că nu mai am nimic programat și treaba cu spitalul s-a cam rezolvat.
Acum se fac primii pași pe acasă, iar o bună parte din zi se îndreaptă spre recuperare. Eu am tras lozul cel mic, ofer cazarea și plimbarea de dimineață. Primii 500 de pași fără căruț, fără cadru s-au făcut. Monitorizați din ceasul meu, de mâine am zis că îi pun și lui un ceas să măsurăm și pașii lui. Tehnologie sau ce?!
S-a descoperit și un mic infarct pe care nu l-a simțit, diabet de tip 2, gută. Deh, asta înseamnă să nu urmărească decât sângele. După o vârstă trebuie monitorizat totul ca să iei din pripă și să nu mergi cu regim și 9 pastile pe viață. Dar repet, e bine că nu s-a afectat creierul și că este lucid.
Apropo, la prima impresie, sforăitul a mai dispărut. Erau momente în care, efectiv, nu puteai să stai cu el în cameră. Căutați-vă un pic detaliat dacă vă știți cu probleme.
Cât despre spital, repet și iar repet, a fost îngrijit ca un bebeluș. Te supără o unghie? Bam, hai că n-arată bine, facem o radiografie. Poate că în salon se putea pune o ușă nouă, o yală, dar în rest, nimic de rău sau vreo șpagă. Necondiționat. Plus mâncare foarte OK. Efectiv, 10 lei s-au cheltuit acolo pentru un paznic care chiar ne-a găsit un loc de parcare mai bun. De-o cafea, nu pentru altceva.
Tot răul spre bine, măcar acum îmi fac și eu plimbarea de dimineață, deși na, eu aș vrea chiar să îmi măresc un pic ritmul. Trebuie să mai dau și eu niște kilograme că tot aveam de rezolvat una alta de la intervenția mea.
Acum nu știu exact cum vor proceda pe aici, încerc să le integrez pe toate, pe Youtube am rămas un pic în urmă, încă am casa plină de televizoare, dar vreau să le și filmez. Am vreo 5 video din urmă și alte 3-4 pe care ar cam trebui să le fac. Îmi făcuserăm 2 colțuri, cât să fac și niște materiale scurte zilnic, dar cumva s-au dat planurile peste cap și prioritățile s-au schimbat un pic.
Dar ne revenim cumva, poate o să mai fie un pic rubrica de știri pe pauză măcar o săptămână. E dubios că vă povestesc doar de d-astea, dar nah, momentan, aici suntem.


Sănătate și Respect, așteptăm vești bune.
Ambițiile și proiectele pe care tot le adunam ,ne fac să uităm că suntem oameni,muritori.
E bine sa ai urmăritori sa îți citească din idei,gânduri,dar cine oare te cunoaște cu adevărat decât tu și Dumnezeu
Sănătate!
E ok si pe personal, stai linistit! Sanatate multa tatalui!
Eu mai povestesc ce cred că e util și pentru alții. Că destul de ia lumea de mine că povestesc pe interneți de toate :))
Multă sănătate și recuperare rapidă!