Mereu am considerat că e o balanță între toate. Că n-ai cum să le ai pe toate.
Dimineața asta a fost cea de adult în care adrenalina și-a făcut treaba și am putut să dau un minim de prim ajutor. A venit taică-miu aseară, de la țară, ne-am băgat la somn, iar dimineață am apucat să vorbim 15 minute adunate. Doar inspirația și momentul au făcut ca totul să se termine pe cât se poate de bine posibil. S-a aplecat și i s-a tăiat flama. AVC. Noroc că l-am întâmpinat la ușă, că l-am prins, l-am pus în pat, ambulanță chemată în 2 minute și maxim în 15-20 de minute cu totul a fost preluat și dus la urgențe. Au mai fost experiențe, de-a lungul timpului, cu oameni din jur, dar una e să te plângi că te doare, una e să fii aproape legumă.
[Citeşte mai departe…]








