A fost o săptămână nebuna pentru mine. N-am avut timp de mai nimic, pur si simplu am fost deconectat de online. Am avut timp doar de verificat mail-uri si mici modificări. In urma articolului acesta am reușit sa câștig, prin tragere la sorti, o găzduire pe SSD. Mi-a prins bine, pentru ca eram in ultima zi de teste si chiar negociam sa plătesc pe un an găzduirea. N-a mai fost nevoie.
Apoi s-a rupt firul, am avut foarte mult de munca la serviciu pentru ca s-a inaugurat Sala Sporturilor Olimpia. Implicit a fost si un meci de inaugurare la care a trebuit sa fim prezenti.
Nimic nou pentru unii, dar pentru mine, un meci de baschet a fost o noutate, atât pe tehnic, cat si in general. Am mai fost de câteva ori ca spectator la astfel de meciuri, dar n-aveam nicio treaba, nu m-a pasionat niciodată, nu înțeleg ce tot gesticulează arbitrul ala sau reguli de joc.
Din punct de vedere tehnic a fost o noutate si pentru mine, am folosit aparatura pe care nu am mai folosit-o, cu care nu am fost obișnuit, chiar daca, teoretic, toate seamănă intre ele.
Ultimele doua zile au fost infernale, dimineața puneam la punct detaliile, iar seara, in regie. Vineri chiar am stat 10 minute acasă, a fost „uluitor”.
Am fost cativa oameni care am reusit sa facem din rahat bici. Am reusit sa facem o transmisiune live, 5 pe camera, 2 pe regia de emisie, un comentator, un reporter cu reactii la cald, un coordonator si o persoana care s-a ocupat de organizarea evenimentului. El a fost legatura noastra cu toti ceilalti care s-au ocupat de eveniment si omul care a venit cu ideea pentru a transmite inagurarea salii.
Au fost câteva idei preluate din afara, din cate am înțeles, am transmis reacții la cald din timpul meciului. Pentru mine au venit ca o pauza prea bine meritată.
Urmărind in reluare transmisia am văzut cat de multe greșeli am făcut. Dar le-am notat, iar data viitoare sigur va fi mai bine. Asta daca vom avea drept de difuzare pentru meciuri deoarece DIGI au cumpărat si sezonul asta drepturile de televizare pentru meciurile din campionat.
E mult mai multa munca pe teren, e mai mult stres, dar si multa adrenalina. In trei ore am reușit sa răgușesc, de parca „am văzut ursul”.
Gazduire pe SSD are si mxhost.ro, la preturi chiar mai bune decat Simplenet.
Măcar stai pe scaun :)). Stai calm, telespectatorii nu își vor da seama de câteva detalii nesemnificative care zici că v-a scăpat.
Pai nu te raportezi chiar la spectatori. Cei care lucreaza mereu cu d-astea observa lucrul asta.
Chiar daca printre noi circula vorba „multi vad, putini cunosc”, aia putini vad greselile.
Câteva greșeli micuțe pe care probabil le observă doar cei care lucrează în domeniu… nici nu se pun la socoteală. Oricum ai căpătat experiență și ai învățat lucruri noi.
Chiar eram curios de ce ai dispărut…
Ce fain! Vreau să lucrez în domeniu și ar fi interesantă o experiență de genul ăsta. 🙂
Mai rău ca la RMA 2013 nu a fost sigur….:D
In domeniul asta conteaza mult ce buget ai. Ai buget, ai echipa mare, ai echipament bun. Lucrurile se automatizeaza pe zi ce trece. Noi ne chinuiam cu cablaraie, iar cei din Bucuresti dadeau live dintr-un „rucsac”.
Faza cu „rucsacul” n-am înțeles-o. Poți explica mai clar, te rog?
Da, din păcate totul se reduce la bani. Dacă vreau să fac puțină practică pe software „profi” trebuie să învestesc și în hardware Plus licențe și…ia de unde nu-i. 🙂
Asta e una dintre greșelile sistemului nostru de învățământ. În loc să se insiste atât pe partea teoretică cu materii care nu mă vor ajuta la nimic mai bine ar organiza evenimente practice în televiziuni, fabrici, ateliere sau mai știu eu ce altceva. 😀
in orice domeniu conteaza ce buget ai
La transmisiile in direct se accepta si greseli, am lucrat in domeniu, atunci cand o camera de filmat era cat un mic tractor…doar cand ma gandesc ma apuca groza ce haos era…cabluri peste tot, plin de impiedicati si adormiti care intrau in cadru….Iar o data la un concurs de miss Timisoara fugeam cu o caseta in brate din 10 in 10 minute, adica era in ,, direct”..si nu prea.
Eh, se mai fac si d-astea, mai ales pe local. Si noi am fugit cu un card dintr-o parte in alta, cand premierul a iesit din sala, iar infrastructura noastra era pe teren. Am luat o camera, apoi am dat la 5 minute interviul.
In asftel de momente, cu sala plina, e greu sa nu gresesti. In platou injur la aproape fiecare cadru gresit, acolo era prea alert ca sa ai timp sa injuri…
Sor`mea a tras 10 minute de mine si abia am reusit sa ii zic ca vorbim la pauza…
PS. TVR-ul inca mai are camere d-alea… cat un matiz 🙂
La ce post lucrezi ?
Prahova TV… momentan.
cred ca e un maraton in meseria ta, sa tii pasul cu mediul dinamic dintr-o astfel de manifestare sportiva 🙂
Cred ca este cel mai rapid sport. Poate sa concureze cu handbalul…
Transforma stresul in energie si o sa fie bine! Si cand simti ca nu mai poti, gandeste-te ca exista o gramada de oameni care nu-si gasesc un job si o iau razna stand toata ziua acasa! :)) Plus ca ce faci tu e chiar misto!
Succes pe mai departe!
Din ce in ce mai bine o sa iti iasa. Ai timp sa inveti noile echipamente si mai ales daca ai fost obisnuit, nu va mai fi asa greu ca prima data.
Ar fi bine sa fie noi, dar… 😀 😀 😀
Orice transmisie live e o experienta folositoare.
Din pacate timpul intr-un studio de televiziune nu-ti prea da voie sa faci o revizionare impreuna cu toata echipa ca sa poata vedea fiecare ce si unde a gresit.
E bine cand totul se termina bine… Oboseala o sa fie amintire pe langa rezultatul final,cred!