Ar fi bine să dați check in din când în când :)

Ieri a fost încă o zi din cele frumoase de mers la periodicele verificări. Nu s-a întâmplat nimic grav între timp, doar verificări periodice. Am ales perioada asta de dinainte de valurile pandemice că nu se știe niciodată ce vine după și măcar să apuci să dai un check in total. La mine e mai simplu, am rezolvat cu ceva sânge, cu ceva lentile noi de ochelari și trebuie să mai rezolv și ceva intervenție locală, la o mână, treabă de 30 de minute la clinică dermatologică, chestii banale, dar alții au avut nevoie de CT și investigații din cap până în picioare. Dar totul bine!

Aici urmează un îndemn spre toți cei care citiți pe aici: „La mine procentul de supraviețuire la 5ani este de 10%, la tatăl tău este de 60%”, băgați un set de analize din când în când: 1-2 ani că nu se știe niciodată când ai șanse de 10% să trăiești sau nu, dacă descoperi lucruri din timp. Poate că nu simți când ești tânăr, dar… mai bine suflăm și în iaurt. 🙂

Altfel, am stat o zi întreagă la un spital care nu este de urgență. La intrare am avut cititoare de cărți de identitate, la poartă, în interior totul impecabil, curățenie extraordinară, liniște, poate singurul care a stricat liniștea a fost omul de la pază ce a venit să împartă măști pentru cei care nu aveau. Cu cutiuța la purtător: vă rog să purtați masca, dacă aveți, dacă nu vă dăm noi. La internări OK, absolut peste tot oameni ok, faini. Am rămas un pic șocat de România. 🙂 Se poate! Probabil că marele avantaj a fost că nu e spital de urgențe.

Bine, am înjurat un pic Digi, între a sta o zi întreagă la soare să așteptăm analize și de a avea semnal pentru a actualiza articole neterminate publicate automat, am stat și ne-am făcut de lucru uitându-ne pe pereți. Măcar n-am fost inspirat să îmi iau o carte d-acasă. 🙂