Am prostul obicei să stau acasă de sărbători și, câteodată chiar să mai fac și treburile prin casă. Deh, riscul de-a lucra de acasă, în timp ce unii se duc și se distrează eu bag treabă. Bine, anul ăsta e un pic mai special pentru că 2 săptămâni departe de un laptop, o dată la 2 luni nu prea înseamnă timp liber de altceva. Așa că recuperez când și cum pot timpul departe de casă.
Eh, dar măcar am învățat chestii noi, utile pentru mine pentru viitor.
În fine, de Rusalii n-a fost cu nimic diferit, așa că în weekend am stat acasă pentru simplul fapt că știam că fiind weekend prelungit totul va fi blocat. Oricum, trebuie să vă las câteva drafturi să citiți pentru următoarea perioadă.
Eh, în pauzele de lucru scrollam pe internet și mă uitam cum lumea se plânge că e aglomerat și că moare lumea de la accidente.
Luni, însă n-am avut încotro și-am făcut ritualul anual de întâlnire cu rudele din Canada. Așa că fă clasicul ritual de mers pe DN1B, spre Moldova. Ce, de ce ai lega Muntenia de Moldova prin 2 benzi și-un separator, nu-ți ajung 2 benzi, câte una pe sens?
Ce, merg tiruri pe acolo? Ce, aleargă ca nebunii cu cisterne goale? Nu, sigur că nu… nici noaptea nu se întâmplă asta.
Fără niciun pic de mișto e o loterie să mergi pe astfel de drumuri. Pe lângă tirurile care te scot din minți mai vin și idioți.
În fine, după experiența de zilele trecute, după ce jeep-ul a fost îmbunătățirea pentru siguranță stau și mă gândesc dacă un cap de tir de scoate câștigător la astfel de drumuri.
Altfel, da, prefer să plec cu noaptea în cap, înainte să plece lumea din casă și prefer să vin noaptea târziu, când e mai multă liniște pe drumuri. Mai dai de-o căruță nesemnalizată, de un biciclist care face pipi pe viața lui și n-are un amărât de bec sau o vestă care-l ajută pe el și pe ăla care vine cu 2 tone și cu 100 km/h să nu te omoare.
Și da, ne merge din ce în ce mai prost, din moment ce avem drumurile pline de mașini și de concedii pe orișiunde. Pardon, concedii în trafic.
Adaugă un comentariu