Revin după frontul personal cu noi vești. Se fac aproape 2 ani de zile de când am făcut operația la ochi. În primul an am fost cel mai stresat și stresant om de pe planetă, iar panica chiar era acolo, chiar dacă n-o arătam oricui. Până la urmă vorbim de o boală care nu se ameliorează, ci te lasă fără vedere dacă nu acționezi la timp. Se subțiază corneea și faci beznă.
Când știi că nu ești nici la jumătatea vieții(măcar ca speranță de viață) e trist să auzi de așa ceva. Keratoconus este o boală care avansează agresiv de la 20 la 35-40 de ani. Cumva, eu am descoperit că mi-a crescut dioptria destul de mult, de pe un an pe altul, asta în condițiile în care făceam controale relativ regulate că lucram la TV și știam că stau foarte mult cu ochii în PC. Dar între 2 controale a apărut minunăția de keratoconus.
- Citește și: Cum a fost operația la ochi: Cross Linking fără dezepitelizare(epi-on)
- Citește și: Medici pentru operația de Keratoconus
M-am documentat mult atunci și am văzut că nu sunt experiențe scrise, ca lumea să se poată orienta, am fost eu un fel de cobai, am luat-o înainte cu operația. Sigur, am fost la 2 medici, unul care nu opera tipul ăsta mi-a zis doar teoria și mi-a zis că ar putea ca până în 40 de ani să se oprească evoluția de la sine. Medicul care m-a operat mi-a recomandat să fac intervenția, dar ea făcea intervențiile acestea de aproape 20 de ani de zile și nu am făcut decât să fac research între CV-urile doctorilor. Mai târziu am văzut că la Cluj și Arad se face intervenția la medici la fel de OK(din discuții cu oameni care mi-au citit articolul și au vrut o părere în plus), ba chiar la Arad este un om care face face la jumătate de preț, iar o tipă care a făcut o intervenție un pic mai grea decât a mea a ajuns să aibă dioptrie scăzută îmbunătățită cu 2 deși absolut nimeni nu îți garantează că vei obține îmbunătățiri de vedere, ci vei stopa evoluția bolii. Fiind mai tânără, probabil a contat mai mult.
Eh, acum câteva zile am fost la controlul periodic pe care nu l-am respectat. Ideea este că se monitorizează din 6 în 6 luni evoluția bolii, imediat după operație. Acum am fost la control și rezultatul este că am ajuns cu ochelari să văd 100% pe ambii ochelari, iar corneea pentru ochiul drept(cel prost, așa cum îi ziceam eu) s-a îngroșat. Asta înseamnă că trecem la pasul următor și anume controale periodice de la an la an.
Cu alte cuvinte, operația a reușit.
Sigur, dureri de cap încă mai sunt pe alocuri, sunt momente în care nu e confortabil să stau în mall-uri acolo unde lumina neonului este puternică, mai ales dacă sunt chinezării care flickăre. Nu știu dacă este vreo reacție adversă sau dacă este o obișnuință de la fotografie/ filmat, dar acum îmi sare în ochi orice reflexie, mai ales cea de la telefonul mobil. Nu e deranjantă, dar o simt, e acolo. Dar chiar făceam teste astă vară în lumină puternică, fără ochelari de soare, iar ochii se comportau OK, ceea ce în trecut nu prea era OK.
Ce n-am făcut, deși mi-au recomandat:
- am stat aproape un an de zile cu dioptrie mai mică, pe scurt n-am schimbat ochelarii(era o diferență de 0.5 pe dreptul)
- nu m-am înțeles cu lacrimile artificiale, chiar dacă am în frigider mai mereu câte unul
- totuși, cum simt că ochii sunt uscați sau obosiți bag un somn de 15 minute sau pur și simplu fac pauză, mă deconectez, mă uit pe geam, ud florile, îmi fac de lucru
- după 2 ani de zile eu încă nu mă spăl pe ochi, ci doar îi curăț. Nu îi frec sub nicio culoare, ceea ce vă recomand oricui aveți sau nu probleme. Ochii se regenerează singuri, se curăță singuri, voi maxim tapați, exact cu fac fetele la machiaj sau „băieții ăia”.
Probabil ca ăsta să fie ultimul articol despre subiect. Dacă mai intervin lucruri noi completez. Eu sper ca nu.
Felicitari pentru reusita operatiei si insanatosire grabnica. In urma cu 6-7 ani am fost nevoit sa fac operatie de cataracta la ambii ochi. Stiu ca nu este acelasi lucru cu Keratoconus dar inteleg prin ce trec oamenii care au astfel de afectiuni. Nu mai vedeam nici degetele de la maini de la mai mult de 5-6 cm. Era ca si cum aveam in fata o foaie de calc intre ochi si orice alt obiect din campul vizual. Mai distingeam doar diferenta intre lumina si intuneric. Dupa operatii, vad pana la infinit, nu folosesc ochelari pentru citit/distanta iar viata a revenit la normal.
Buna, am citit despre experienta ta cu privire la keratoconus. Sunt si eu suspecta de aceasta bola a ochilor. Am 41 de ani si mi s-a spus ca am gradul I/II. Am fost la clinica AMA OPTIMEX unde am facut un control mai amanuntit. Mi s-a spus ca trebuie sa vin la un alt medic are este specialist pe keratoconus si el sa imi spuna daca trebuie sa fac interventia Crosslinkingul fotooxidativ cu riboflavina.
Te rog sa imi spui tu ce interventiei ai suferit? si te rog sa imi recomanzi daca cunosti un doctor bun cu privire la aceasta interventie.
Multumesc mult.
Eu tot la AMA am fost la Raluca. Mai sunt și alți medici, cred că și cu decontare de la stat. Dai un search pe blog la postările vechi. Acum nu sunt in tara si mi-e mai greu sa dau link de pe telefon.
Multumesc mult pentru raspuns.
Salut
Am făcut operația cross linking acum 2 săptămâni la ochiul stâng, totul a decurs normal, am mers la control după o săptămână când mi-au scos și lentila care mi-a fost pusă după operație. Doctorul a spus ca totul este în regulă. Dupa ce mi-a scos lentila am reînceput viata normala, evident fără eforturi mari, dar am observat un lucru, vederea la ochiul stâng e neclara, mult mai neclara ca înainte de operație, in unele perioade ale zilei e mai bine în altele e mai rău, cel mai bine observ diferențele la scris negru pe un fundal alb. Oare este o problema sau doar ochiul are nevoie de mai mult timp pentru o vindecare deplina?
Minim 6 luni.
Sunt boli ciudate de care nu auzim, iar mai grav, trebuie sa le suportam, ba chiar si afectiuni de care nici medicii nu au habar. Cel putin dvs. ati facut parte dintr-o nisa unde exista cunostinte si doctori care v-au tratat afectiunea. Acum puteti fi activ si util, inclusiv prin acest blog.
Eu mi-am fortat ochii, pentru ca citeam excesiv de mult, fara pauze (la 11 ani am citit Mizerabilii in doua zile, iar pe la 15, nu mai reuseam sa-mi coordonez ochii, iar ca sa continui sa citesc, imi acopeream alternativ cate un ochi). Abia dupa depasirea adolescentei, mi-am echilibrat activitatile. Ma ingrijoreaza noua generatie, care nici macar cand traverseaza strada (ori unii chiar la volan) nu-si iau ochii din telefon. Sunt bun de dat ca exemplu… un ochi cu glaaucom, al doilea cu cataracta, iar cireasa de pe tort sunt acele romburi striate (ca o plasa prin care vezi intreg peisajul) despre care niciun doctor nu mi-a putut da vreo explicatie.
Spre deosebire de mine (care am si copilarit intr-un oras poluat si) de care se leaga bolile, sotia mea a copilarit la munte, in aer curat, cu mancare autohtona, cu gura la tuturoiul de miere, cu sport (chiar pe schiuri) si iata ca fug bolile de ea.Ce mananca noua generatie?! Pesticide din supermarchet.