Am avut primul zbor de pe aeroportul Băneasa. Oribil, înghesuit!

Am călcat pentru prima dată într-o autogară a Wizz-ului. Cam așa se poate numi tentativa aceea de aeroport din Băneasa. O autogară și cam atât.

Sincer, dacă pe Otopeni e un pic de stres, cred că pe Băneasca oamenii ăia sunt cei mai fericiți din lume. Au câteva zboruri pe zi, de parcă totul se întâmplă cu viteza melcului. Nu am mai văzut așa ceva și am bifat destul de multe „aerogări”. Îmi amintesc rapid de aeroportul de lângă Tarragona, de Trieste, de Treviso sau chiar Bergamo.

Toate-s aeroporturi mici, însă al nostru parcă întrece orice. Am văzut doar 3 porți, iar 2 erau folosite pentru aceeași îmbarcare. Nu cred că au 2 zboruri simultan, oricum n-au nevoie de mai mult.

Fiind recent renovat totul este impecabil, cel puțin pe interior. Pe exterior e așa și așa, iar faptul că se lucrează la metrou nu arată tocmai… OK. Dar pe măsură ce se extinde metroul acolo o să fie variantă foarte bună de plecat d-acolo. Pe mine nu mă coafează atât de mult, asta pentru că îmi crește cu vreo 20 de minute traseul, asta dacă nu vreun blocaj. Se iese și din Ikea în zonă și e urâțel. Prefer Otopeni, mai ales că în interior e doar un magazin. Nici vorbă de lounge sau de lucruri mai pretențioase.

Totul este „branduit” în Wizz. De la semne pe pereți la orice. Parcă zici că este aeroportul lor.

E atât de multă plictiseală încât pentru a 2 a oară în viață am văzut că se măsoară inclusiv ghiozdanul. Era o femeie de la Wizz înainte de porțile de securitate ce măsura tot și te invita să pui orice bagaj la măsurat.

Uite că am fost inspirat să iau ghiozdanul vechi care trece fără probleme de controale, asta pentru că Osprey mi se pare că trece la limită. Bine, se poate face micuț, dar am plecat doar 3 zile pline și oricum n-am cărat mare lucru. M-ar fi deranjat pe mine să îl car pe acela.

Dar da, de când se aude că le modifică legea pare că sunt tot mai atenți la bagaje, inclusiv la cele de mână.