Din articolele recente cred că v-ați dat seama că am făcut un traseu destul de lung. Am mers Bulgaria, Serbia, am dormit câteva zile în Muntenegru, ca mai apoi să colindăm prin Croația. În timp ce treceam prin Croația, ne-am trezit și în Bosnia. Era mișto pe la graniță cu roaming-ul pentru că în UE aveam 0.002 euro, iar în rest 12 euro/mb. Senzație cu GPS-ul fără internet.
Altfel, drumurile mi s-au părut relativ ok până în Croația. S-a dormit un pic pe drum în Serbia, dar am vrut să o luăm prin orașe, să vedem măcar din mașină cum e pe la ei.
Apoi serpentine și drum greuț pe Muntenegru, dar măcar acolo a meritat. E spectacol.
Concluzia pe care vreau să o trag este următoarea: cum te îndepărtezi de România, dai de oameni liniștiți pe drumuri, mai găsești câte un kamizake care merge încet sau face câte ceva pe neașteptate, dar în general îi anticipezi.
Oameni liniștiți care parchează acolo unde au voie sau măcar unde nu te deranjează atât de mult.
Cum treci de Budapesta ușor, ușor încep hopurile, încep gropile chiar și pe autostradă și începe nebunia. Parcă toți se transformă.
Vreau o țară ca afară și-o climă ca-n România… sau Muntenegru pe zona de munte. Mi-au cam lipsit. 🙂
Nu stiu daca ai observat o chestie pe drumurile din Muntenegru…cosurile de baschet. Cum era un loc plat, aparea un semicerc si un cos…
N-am observat 😀