Eram pus ieri pe trolling, probabil de plictiseală. 🙂 Așa că am pierdut un pic mai mult timp pe Facebook. Nu ne mai băgăm în seamă cu tâmpeniile pe care le fac băieții de sus, al de Dragnea, sau că ia bătaie Steaua. Bine, măcar cei din urmă au încercat să joace vreo 150 de minute. În restul de 30… au aranjat Sporting meciul.
Și cum ne băteam noi cu morile de vând din fața calculatoarelor îmi zice un coleg că e bun internetul de la Digi în zona în care e el.
Apoi, după ce mi-a trimis prima poză pe privat văd pe profilul lui 2 poze cam grele.
Anul ăsta cred că a fost primul an în care am dat muntele pe mare. La modul că am făcut un singur traseu pe munte. Sau mai corect zis… o singură plimbare mai serioasă pe la Trei Brazi.
În rest, mai nimic. Betoane și căldură.
Eu zic că e senzație mișto să te dai cu cortul pe la 2200 de metri.
Anul ăsta nu mai am nicio șansă să fac asta, dar pentru la anul o să mă uit după ceva gadgeturi care să mă ajute să stau câteva zile în deplasare. Baterie d-aia cu încărcare de la soare, ceva laptop cu încărcare pe USB 3.1 și-om mai vedea pe atunci.
Voi v-ați dat pe munte anul ăsta?!
Pretine, la munte nu te duci cu tehnologie dupa tine ca iti bati joc de viata! Ala e locul ala unde fugi de ea, nu o cari dupa tine! Deci da linistit skip si cauta in continuare Wi-Fi’ul bun de pe plaja, ca treaba asta nu e de tine – R2D2! 😀
Nu prea merge. Trebuie urmărite niște lucruri. S-ar putea face și de pe telefon, dar tot mai comod este să vezi pe un display mai mare 🙂
Pe munte, la cort mai ales, singurul gadget ce trebuie luat musai, este „cutitul de urs”
adică shaorma?! 😀
nu, cutitul de urs este esential in momentul in care intalnesti ursul. Constructiv, cutitul de urs este in totalitate din lemn. Arata ca un cutit normal cu doua taisuri, dar retine, este din lemn. Chiar daca gasesti un cutit asemanator ca forma, dar metalic, folosirea acestuia pe post de cutit de urs poate avea repercursiuni neplacute.
Cucii n-au treabă cu urșii 🙂
Important e sa fie bine ascutit fi ca de lemn, fie ca de fier, deoarece este deosebit de util la urs atunci cand vine vorba sa iti razi rahatul de pe chiloti daca ai reusit sa scapi de el!
In rest Cucule … cum ziceam, cand termini cu urmaritul ala, du’te si la munte ca e pacat de la Dumnezeu sa traiesti ca un robot conectat cand ar trebui sa fie altfel.
P.S. Si mai ziceai ca esti liber profesionist? Asa sa fie? Din cate imi aduc aminte, inainte de „libertatea” asta a ta profesionala, aveai mai mult timp liber in care sa te doara la bacheti … nu e bine Cucule draga, ti’o zice un prieten la modul amical. 🙂
Liber de un program fix, dar joc niște cărți ce nu îmi permit să dau rateuri momentan. Poate când o să prind mai multă experiență și voi avea și pe alții lângă mine.
Momentan, tragem cum putem. 🙂
Ah, dacă ajunge blogul să producă… fie, ne limităm la d-astea.
Pai aia e ca ai cazut in capcana in care cad multi: scapa de program fix in favoarea aluia permanent. De vis! Partea proasta si care e? Odata cazut in capcana asta cu iesitul e mai greu inspre foarte, pentru ca mereu si mereu o sa ai impresia ca se duce dracu lumea fara tine si tot timpul o sa ai ceva de urmarit pe modelul „iasa ceva si de acolo, hai ca nu’i foc si e pacat sa ratez”. E ca la betivii aia care tot vor sa se lase, dar gasesc in orice inca un motiv sa mai bea un paharel. Depenedenta se numeste si se trateaza greu al dracu … mai usor te lasi de altele. Din experienta iti spun asta … si acum inca ma mai lupt cu ideea ca fara mine se naruie lumea … n’am scapat de tot dupa cativa ani de zile … dar macar am facut progrese importante si parca am inceput sa ma bucur din nou de lucruri de care uitasem complet. 🙂 Buni banii, da nu sclavia lor! 😉
Sunt lucruri pe care trebuie să mi le asigur pentru mai târziu. Gen amenajarea unei case și plata unor taxe la final de an. Așa e când produci mai mult la început de an și cheltuiești pe parcurs.
În altă ordine de idei, m-am axat pe un singur job anul ăsta. Anii trecuți aveam job full time, nunți când prindeam + afiliere. Acum am rămas doar pe online și chiar îmi fac programul după bunul plac. La modul că am reușit să ies în concediu la orice oră.
În TV n-aveam nicio șansă.
Nici nu mă gândesc că lumea se năruie fără mine, dar jonglez cu niște bugete pe care momentan, nu-mi permit să le scap din mână. Destul am luat-o în barbă în primăvară / vară și acum lupt să recuperez. Da, nu e o treabă activă, dar trebuie făcut periodic. Și urăsc ideea de făcut de pe telefon chiar dacă e posibil lucrul ăsta. 🙂
Marius, ce sa zic … un sincer mult succes! 🙂
Bine punctat Mariene da mai trebuie neaparat sa ai un cutit… de unt 😉
Oamenii munților p-aici :O
Si ai baltilor 😉 … pe vremuri plecam la pescuit ca de Dunarea era aproape si natura chiar era a noastra, echipamentul era clasic, o ranita, foaie de cort, o patura de lana mai veche, o lopata din aia rabatabila, un briceag zdravan, la balta nu era nevoie de cutit de urs si de unt ca la munte :)), cateva conserve, ceva cas de oaie uscat, malai, ulei, sare, o tuica mica intr-o sticla 😉 pentru noptile reci, o lanterna, apa de baut la un termos,un ceaun de tuci potrivit, neaparat chibrite, de ustensilele de pescuit nu mai zic, carlige, bat, nylon, rame si momeala, imbracat bine, incaltat bine, capabil sa rezisti 2, 3 zile pe marginea apei indiferent de conditii, cort nu am luat niciodata se intelege de ce…. cam asta e treaba cu natura Mariuse. Bine erau alte vremuri, acum sunt alte cerinte, recunosc eu acum si cand ma duc la buda iau telefonu’ cu mine :))))
Fix acolo sunt :))
Mho, am incercat pescuitul jumătate de zi. În jumătatea aia am filmat o mașină, o baltă și undițele. Am zis că nu mai calc pe acolo.
Pe balta tre’ liniste, vecini nu sunt bineveniti… se stie, filmat pe balta… poate cand prinzi ciortanu’ sa te lauzi pe FB cu el, pana atunci insa cuvintele de ordine sunt atentie, rabdare si liniste, trebuie sa rezonezi cu apa, cu pestele…. da ce zic eu, e poezie 😉
E subiect discutat și răsdiscutat. Nu pot înțelege pe oamenii care știu cu peștele. Am impresia că am și ceva articol în draft, poze și filmare sigur… sunt, dar needitate.
Pe mine mă plictisește teribil. Nu-i văd sensul. Da, te deconectezi, e mișto afară, chestii, dar… merită să faci orice altceva decât să stai cu un băț în mână. 🙂
Baga poze si filmare, diversitatea e buna 😉
Ahh… ce as vrea sa ma plictisesc in ziua de azi pe malul Dunari la umbra unei salcii cu un bat in mana, pentru treaba asta trebuie sa ai un mentor spiritual :)))
Eu ador sa merg cu prietenii pe balti. Sunt anti talent total la pescuit, in ciuda faptului ca m’au dotat prietenii mei (inutil) cu de toate (doar, doar de ma apuc si eu de treaba), in schimb sunt maestru la BERISCUIT. Ma trag la umbra, dau cep la berile reci rand pe rand, le fac la aia galerie cand au cate o captura si din cand in cand mai prind si eu cate un somn, mai ales dupa ce ma delectez cu ceva mortaciuni perpelite pe gratarul ce il tin aproape. Apropo, dupa 1 septembrie trebuie sa imi sun prietenii sa ma programez si eu ca n’am mai tras nici un somn la umbra de ceva vreme. 😀
Stimabile, aia cu talentul e relativa, trebuie sa te placa pesti sau pestoaicele sa traga la tine :)))))) pe balta tre’ sa ai carisma 😉
Pai si eu aia fac, lucrez la carisma. 😀
Daca e meci, pot sa fiu oriunde. Mai ales cand joaca Steluta 🙂
Păi Steaua lui Becali sau Steaua lui Lăcătuș?
Pai acum sunt doua Stele, sa ma lumineze si pe mine careva…. desigur in natura, poate Gabriel?!