Bine, aici mă refer la pisici și câini.
Asta dacă vrei un apartament și nu o „zonă” în care conviețuiești cu un suflet care nu are discernământ. Din copilărie am tot avut prieteni cu câini de talie mare în casă. Trecem pe lângă distrugerile clasice, un ros de papuc, o canapea, un scaun zgâriat, însă am văzut și cum un câine se șușuia pe ușa de la baie că, probabil, n-a fost dus afară.
Cei de talie mică sunt faini și ei, însă ce să vezi, trebuie să ai grijă de ei. Nu poți să închizi ușa și să pleci mai departe. Mă amuz în fiecare dimineață când eu îmi văd de liniștea mea, fie ploaie, fie vânt, văd aceeași oameni plimbând câinele la 5 dimineața. Romantic!
De curând, am văzut ce înseamnă un pisoi într-un apartament relativ nou: utilat de maxim 2 ani. Efectiv, în 2 săptămâni de pui de pisică, apartamentul ăla a devenit „loc de dat cu capul”.
Eu nu sunt cel mai ordonat om, nu sunt fixist să am totul la linie, însă, un minim de curățenie trebuie să fie. Ori cu un pisic, ei bine… nu e cu nimic diferit de un copil mic, dar hei, un copil o să aibă discernământ și înțelegere, la un moment dat. Pisica rămâne în direcția ei.
Să mai zic de litieră? Că… miroase orice ai face?! OK, am înțeles că sunt pisici și pisici, dar asta de care vă povestesc eu, nu este din categoria animalelor în categoria „prietenoase” cu apartamentul.
Acum fac tot felul de legături cu oamenii care plângeau pe grupurile de închirieri despre animale în casă.
Și cu experiența asta tind să le dau dreptate. Nu mi se pare potrivit un apartament pentru un animal de genul, căruia îi trebuie spațiu de joacă, ce îi trebuie libertate.
Da, sunt mișto ca animale, îți oferă multe, dar vin și cu pachet. „Pachet” pe care la casă nu-l ai. Sau e mai simplu acolo… cu el.
Când ai câine în apartament, poți pune acest afiș pe ușa de la intrare:
„1 – Sânteţi în vizită – câinele locuieşte aici şi imi place mult de caine pentru că e mai loial decât majoritatea oamenilor.
2 – Nu strâmbaţi din nas pentru că nu-mi place – sigur că miroase a câine dar ce credeaţi, că o să miroase a grădină botanică?
3 – Dacă nu vreţi păr pe haine nu vă aşezaţi pe canapea sau fotolii … puteţi sta foarte bine şi în picioare.
4 – Câinele are obiceiuri dezgustătoare, poate chiar să vă miroase în locuri mai intime – sunteţi liberi să-l mirosiţi şi voi pe el.
5 – Pentru mine câinele este ca un copil scund, păros, care merge în patru lăbuţe şi latră în loc să vorbească dar cu toate astea e mai bun decât un copil pentru că: mănâncă mai puţin, nu cere bani tot timpul, e mai uşor de educat, nu-mi poartă hainele, nu se droghează, nu fumează, nu bea, nu-mi ia maşina să plece la plimbare cu prietenii şi daca face pui pot să-i vând.
Dacă aveţi vreo problemă cu punctele de mai sus poate e mai bine sa amânaţi această vizită.”
Total de acord cu tine.
Câinele e mai bun decât un copil?! Ați luat-o razna cu toții…Și spun asta in calitate de posesor de câine.
Așa-i că n-ai prea băgat în seamă și ghilimelele atunci când ai citit ?
Oamenii nu sunt pentru apartamente… dar s-au alienat atât de mult încât… mașina și apartamentul (ambele second-hand) sunt visul suprem…
Așa cum există oameni și oameni, așa există animale și animale… care vin cu avantaje și dezavantaje… le pui în balanță și vezi dacă se merită sau nu…
Pentru tine orătăniile nu sunt pentru apartament dar pentru mulți oameni sunt… priceless…
În altă ordine de idei la casă e ca și la apartament sau poate și mai rău, depinde care jumătate a paharului o privești: câinele de talie mare trebuie plimbat și la curte, dacă vrei să-l lași să se bucure de libertate vei curăța după el prin curte/grădină și stricăciunile pe care le-ar fi făcut în apartament le face acum pe-afară… nici nu-ți imaginez ce distractiv e să sape, să roadă pomii abia puși, să te trezești la intrare că ai doar un jumătate dintr-o pereche de încălțări…
Să nu mai vorbim că mulți din cei ajunși la casă s-au mutat de la apartament și odraslele necuvântătoare vor locui în casă din obișnuință.
Chestiile pe care le scrii în articolul acesta sunt atât de… relative și… irelevante… noroc că nu aprobi toate comentariile sau că nu ajungi la iubitorii de animale că altfel ai face trafic pe articolul acesta cât nu faci pentru cel mai căutat gadget la care faci recenzii.
Îl pun imediat în grupurile pentru animale ?
Nu te juca cu focul… unii proprietari de animale de companie sunt fanatici… animalele de companie sunt membru al familiei, sunt ca un copil… nu te speli cu toată Dunărea…
Salut. Postolachi Dumitru cam are dreptate : Nu te juca cu focul. Si apoi, chestia asta cu animalut ( pisica sau caine ) in apartament, este o chestie subiectiva si tine de gradul de acceptare al fiecarui individ. E clar ca iti asumi niste mici inconveniente si ca or sa fie si mici / mari pagube, dar in general mai depinde si de animal : poate fi extrem de cuminte sau extrem de distrugator. Sau la mijloc. Au si ele personalitatea lor, dar cu rabdare, uneori, poate fi mulata dupa ce iti doresti tu : liniste si fara probleme / distrugeri. Iti spun asta in calitate de posesor de labrador, la curte, si Bristish Short Hair in apartament.
Iar partea cu litiera pisicii : nu o sa mai miroasa, cum zici, daca schimbi des nisipul, si este unul de calitate. Garantat.
Da, nu știam că e pe grad de „miros”. Aparent, există diferențiere și pentru litieră.
Pentru pisici există litiere complet acoperite și exista diverse sortimente de nisip așa că partea cu mirosul litierei nu prea stă in picioare. Daca schimbi nisipul la timp și cureți litiera scapi de mirosurile neplacute.
PS – am avut magazin unde comercializam accesorii și hrană pentru animalele de companie.
Socrii au avut la apartament si caine si pisica, cand pisica a imbatranit….frateMeleu nu mai puteam sa intru in casa de miros.
Eu am caine si pisca, stau la casa! Cainele afara, pisica in casa, dar iese mereu pe afara si ea.
Face de mica doar la litiera si am gasit un nisip ieftin si bun, nu miroase, nici el ca nu are arome si nici de la pisica.
In rest, da, par, gauri in canapea…clasice
Daca îți iei un câine în apartament trebuie să fi conștient că o să ai responsabilități aproape ca atunci când ai un copil mic.
Am avut aproape 14 ani câine de talie mică (Jack Russell Terrier) în apartamanet și nu am avut niciodată nimic ros sau distrus de acesta. Totul ține de educarea câinelui și de timpul pe care i-l acorzi.Trei plimbări zilnice însumând cam 2 ore, 2 ore și jumătate, plus timp alocat pentru joaca din casă și ieșiri în natură aproape în fiecare weekend. Și uite așa îl puteam lăsa chiar și nesupravegheat până la 9-10 ore fără să facă vreo stricăciune.
Am pus videocamera și l-am filmat de mai multe ori când l-am lăsat singur acasă.
Dar asta a presupus mult timp alocat educării câinelui înca de la 8 săptămâni când l-am adus în apartament.
Singura problemă era cu programarea concediului pentru că trebuia de fiecare dată să mă orientez spre destinații pet friendly ceea ce nu a fost chiar simplu.
Sunt cazuri si cazuri, am caine de 15 ani si nu a distrus absolut nimic niciodata in casa inafara de jucariile lui. Cei de talie mare nu sunt pentru apartament, dar pentru mine singura diferenta fata de un caine care locuieste la curte ar fi doar ca ar avea mai mult spatiu de joaca, locul de odihna si de somn ar fi tot in casa.
Depinde de fiecare sincer…
Foarte sincer și realist punctul tău de vedere, și cred că mulți se regăsesc în ce ai scris, mai ales cei care au experimentat conviețuirea cu animale într-un apartament. Adevărul e că un animal, fie el câine sau pisică, vine cu bucurii, dar și cu provocări — și nu oricine e pregătit pentru partea a doua.
Totuși, cred că totul ține de context și de cât de mult te adaptezi tu, ca om. Sunt oameni care își asumă complet stilul de viață alături de un animal — inclusiv trezitul la 5 dimineața, zgârieturile sau mirosurile ocazionale — și reușesc să mențină un echilibru. Alții, pur și simplu, nu pot sau nu vor să trăiască așa. Și e perfect ok.