Am fost prin câteva orășele d-astea mici cu străzi de-o mașină și multe. De multe ori, m-am mirat că sunt oameni care pot locui acolo, în zonele turistice.
Dar contrar așteptărilor se descurcă foarte bine.
Am prins ceva bușitură în Madrid a unei dube de un stâlp, apoi am fost un pic mai atent la mașini. N-am o pasiune pentru asta de fel, așa că… nu mă interesează în mod explicit.
Cert e că majoritatea mașinilor erau lovite pe un colt, pe o laterală, pe oriunde. Oamenii nu cred că aveau o problemă cu asta, erau obișnuiți cu ideea că un autoturism poate fi zgâriat oricând.
De exemplu, ăsta cu duba a dat în spate într-un stâlp, a spart stopul și nici măcar nu s-a dat jos să vadă dacă a făcut ceva. S-a uitat în oglindă un pic și aia a fost.
A mai fost o fază prin Segovia parcă… eram printre ziduri și o curbă care se ia pretențios. Erau acolo tot felul de culori pe pereți.
Mi-amintesc și de o fază din Franța, cred că eram pentru prima dată pe tărâm necunoscut și s-au bușit 2 femei în fața noastră. Au ieșit cu zâmbetul pe buze, n-au avut nicio treabă. Bine, mai apoi am aflat că mai toți francezii nu mai cumpără mașini, ci le iau într-un fel de leasing operațional. Plătești o rată lunară și ei se ocupă de tot, iar la câțiva ani te duci să o schimbi. Cert e că nu le pasă nici lor de-o zgârietură mică.
La noi te cam întreabă miliția de sănătate dacă prezinți bușituri…și mai e o chestie, când ai făcut ceva credit pentru mașină, nu contează că e cazan antediluvian sau mai scumpă decât casa, parca te înțeapă inima să dai cu ea de pereți. Bancul ala cu, „Tu știi câtă sacrificii am supt eu pt masina asta”, e încă de actualitate pe la noi..
Muncim mai mult pentru ele, probabil, și de aceea punem suflet.
„am aflat că mai toți francezii nu mai cumpără mașini, ci le iau într-un fel de leasing operațional”, saracii! :))))
programatori 🙂
… s-a umplut lumea, nu mai ai loc de ei 🙁