Nu cred că a făcut pandemia ce-a putut să facă lucrurile auxiliare creierul oamenilor de prin jur. Și nu știu dacă reușesc să redau prin cuvinte ideile și trăirile din perioada asta. Carusel, după cum plouă afară.
Cumva, pe blog, am încercat să las spațiu de troll și hăhăială, cumva rămânând ca un refugiu. Mai bine roz, decât mai puțin roz. Și-am încercat să mă transform și să văd partea plină a paharului.
Context, aveam un draft de articol prin care voiam să laud medicii. O rudă prin alianță a fost lovită de un scuter, a fost tratată la spitalul groazei de la noi(numit de presă). A fost atâț de nasol încât a ajuns la ATI. În perioade de covid nu reușești să discuți decât la telefon. Eh, noi familia am înregistrat și ascultat apoi tot ce ni s-a transmit. 25 de minute de comunicare cu termeni relativ medicali trebuiau înregistrați și disecați. Putem număra operațiile din ultima perioadă pe mai mult de o mână. Grefe, chestii neuro. Din ce în ce mai bine!
Cert este că experiența mea, deși una grea, e total adaptată la mine. Ca o nișă!
La polul opus, zilele trecute mă contactează o fată să se intereseze de operația pe care am făcut-o eu la ochi. S-a documentat foarte mult prin afară, iar ea cumva știe mult mai multe despre boală decât mine. Eu, cumva, m-am dus la sugestia voastră și am nimerit bine. Nu e suficientă vorba aia: prost să fii noroc că ai oameni pe lângă tine.
Cred că am citit fugitiv multe informații pe care ea deja le știa, citind mai multe pe afară.
Cu toate astea, din ce am vorbit cu ea la telefon, a făcut teste periodice, dar medicii ei i-au zis că nu e cazul de operație. Și mă pun în postura ei, pentru că și eu mă încred în medici și mereu cred că ei au mai multă experiență decât mine.
Totodată, de la problemele surorii și ale celor din familie, am învățat că cel mai bun medic ești tu. Tu îți știi corpul, după ce treci de o boală.
Pe de altă parte, n-aș da nici în medici, ei cumva sunt un fel de statisticieni, lucrează cu studii făcute pe alți oameni, nu sunt zei, nu sunt Dumnezei sau orice altă entitate care să justifice anumite necunoscute ale omului. Poate că îi mai ajută și chimia și biologia, lucruri pe care mulți nu le stăpânim.
În plus, lucrează cu materialul clientului. Omul!
Revenind la această fată, omul la care făcea testele anuale i-a spus că are keratoconus, dar că este stadiu încipient și că nu trebuie intervenție. Am întâlnit și eu oameni de genul, în Ploiești, mi-au explicat că se poate limita boala de la sine, dar că sunt anumiți merdici care merg pe principiul intervenției.
Ei i-au apărut simptomele un pic mai devreme decât mine. Eu am avut norocul să simt probleme pe la 27-28 de ani, dar ea undeva la 20-21 de ani.
A așteptat și operația s-a făcut pentru nivelul 3 la un ochi și nivelul 2 la alt ochi. Mult, mult mai dificilă decât a mea. Medicul ei curent i-a recomandat Cross Linking cu dezepitelizare, nu fără așa cum am făcut eu asta după ce, anterior, alt medic i-a zis că nu e cazul să facă intervenția că poate se stabilizează.
Ideea e că atât operația, cât și recuperarea sunt mult mai grele la ea.
Nu știu dacă am făcut bine, eu acum merg la controlul de 6 luni și o să am mai multe concluzii și, poate, chiar o s-o rog și pe ea să îmi zică lucruri.
Iti doresc recuperare usoara, rapida si fara alte probleme ?
Eu merg mereu pe ideea că e musai la două opinii medicale, și dacă a doua este similară mă opresc dar dacă nu.. continui cercetarea
Opinii, documentare în paralel. 🙂
Si multe parale…
Cine ar fi crezut că sănătatea e gratuită?! 🙂 Investești de la diversificare în ea. Un măr, o banană.