E o emisiune bună aici despre medicamente, despre cum funcționează sistemul de sănătate de la noi.
Nu știu dacă am mai zis-o ori ba, dar vreo 2 medicamente pentru taică-miu cam sunt pe lista aia de medicamente care nu prea mai există: unul pentru diabet care are înlocuitor, dar de la care are reacții adverse și un anticoagulant care… nu e atât de performant ca cel de pe piață. La cele mai recente rețete… a fost destul de greu să facem rost că nu sunt în farmacii.
Nu l-am urmărit îndeaproape pe Vlad, dar probabil și că aveam mai puțin interes și m-am lovit un pic mai puțin de probleme față de perioada asta. Chiar făceam zilele trecute sinteza, s-a ajuns la spital din 3 în 3 luni, cu 3 persoane diferite anul ăsta.
Mi se pare un pic cam idealist Vlad în materialul ăsta, dar cred că e util să învățați cum se fac prețurile. Cumva, se iau 12 țări din UE și se alege prețul cel mai mic.
Mai mult, cică au pus problema ca medicamentele să se ia centralizat, la nivel de UE, așa cum s-a încercat pe energie. Doar că… am și eu o experiență oarecum locală, cu gunoiul.
Noi, bogații, adică orașul Ploiești a fost într-o asociație ADI pentru a se ridica gunoiul. Nevoile de oraș erau diferite față de cele de la sate, așa că au fost discuții și probleme mari.
Aș extrapola un pic discuția și la țări: noi n-avem cum să avem aceleași reguli ca nordicii sau chiar ca germanii. Nu ne permitem să plătim cât ei, în orice formă s-ar face asta. Până n-ajungi cu un nivel de trai aproximativ… la fel, cu greu poți să găsești formule bune și pentru „bogați” și pentru „săraci”.


Adaugă un comentariu