Din decembrie vom avea conturi bancare românești, de la Revolut. Nu cu Libra, ci ei direct.
Citeam pe grupul lor de Facebook și oamenii noștri sunt panicați pentru mișcarea asta. Deh, iată că se folosește tot mai des cardul, în schimb, tot mai mulți caută să combine prin locuri în care nu poți să fii poprit.
Nu m-a lovit pe mine ipocrizia, fiecare să facă cum dorește și ce dorește de la viață, însă inclusiv țepele pe care le dau unii și alții instituțiilor de stat sau pentru bănci înseamnă taxe indirecte pentru noi, dacă vom face un credit. Pe lângă inflație, mai sunt și costuri indirecte. Ca să simplificăm un pic, e fix ca la retururile din mediul online. Orice retur se vede în prețul final, direct sau indirect.
Fără o legătură directă, salvasem pentru un articol captura de mai jos. Mi se pare incredibil să cauți sfaturi despre cum să eviți popririle și să mai cauți să faci un credit de 15K pe care… poate, în final, ajungi să nu îl plătești nici pe ăla.
A fost o conferință zilele trecute de la Revolut și au declarat asta.
Am deschis sucursale în Irlanda, Franţa, Spania, Olanda, zilele trecute a devenit operaţională sucursala locală din Germania şi cea din România va fi funcţională până la final de an. Aceasta este următoarea provocare pentru noi – să rămânem globali, devenind relevanţi din perspectiva nevoilor clienţilor locali. Pe termen lung, ne propunem să continuăm să ne extindem operaţiunile, dar şi să devenim cât mai locali posibil, să fim prima opţiune de cont bancar principal, care integrează toate serviciile financiare de care clienţii au nevoie: plăţi, credite, economii, investiţii, debit direct, conturi pentru copii etc.
Nu vor deveni bancă tradițională, însă se va adapta tot mai mult legislației europene. Mai degrabă, ceilalți vin și ofer servicii pe care Revolut le are, așa cum este Salt. Dar da, din punctul meu de vedere, Salt acum e mai OK pentru serviciile de bază: transferuri, comisioane, facilități. Revolut începe să aibă costuri și… profit. Au devenit prea mari, nu mai sunt startup.
Postolachi Dumitru a zis
La stat datoriile se prescriu după 5 ani, adică în al 6-lea an fiscal, sau dacă sunt mai mici de câteva zeci de lei atunci când cheltuielile pentru recuperarea creanțelor nu se justifică.
Marius Cucu a zis
Parcă au fost ceva modificări în pandemie și nu se mai prescriu așa de ușor.
Postolachi Dumitru a zis
În pandemie s-a mai adăugat un an… pentru că erau întârzieri la plata taxelor și impozitelor… dar acum e la fel ca înainte de pandemie… ce nu achiți acum în 2024 se prescrie abia după 1 iulie 2030…
Marius Cucu a zis
Așa știam și eu că s-a ajuns cumva la aproape 7 ani calendaristici.