Comparație între televizoarele Sony și Samsung, varianta microRGB sau TrueRGB pentru unii

Am vrut să fac materialul ăsta video, era scris într-o noapte cu puțin somn în timp ce mă uitam la ambele și am zis: WTF, dar de ce să nu pun întâi pe blog apoi mai latru eu pe video când o fi cazul.

Contextul îl știți bine, deja am testat Sony Bravia 7 II, am testat Sony Bravia 9 II ca lângă să vină și Samsung 65R95H. Acum că vă povestesc, e posibil să nu am poze la calitate bună cu ambele televizoare, dar am sigur filmări în care încercam să le dau pe spate pe ambele branduri.

Știu că n-am văzut încă tot, adică aș mai vrea să văd un TCL, un LG și un Philips, dar cred că m-am lămurit deja de tehnologia asta. Suntem siguri, nu este OLED. Pe de altă parte, trebuie să avem grijă că vorbim de LCD-uri, iar industria de calibrare trebuie să trăiască. Rămâne vie dacă alegem așa ceva. La Sony am câteva nelămuriri, dar de principiu este bine.

O să încerc să mă raportez foarte mult la Bravia 9 II și mai puțin la Bravia 7 II, deși, în linii mari, sunt aceleași televizoare cu un peak mai mare și cu o funcție antiglare suplimentară. Și cu un ușor sunet mai bun. Plus subwoofer de adăugat la nevoie.

Televizoarele sunt disponibile aici:

• SAMSUNG Micro RGB 65R95H
• Sony BRAVIA XR 9 II True RGB LED 65XR95M2

Să trecem la comparația între Sony și Samsung propriu zisă. Îmi place să încep mereu cu ideea asta: Sony sunt japonezi și știu ce fac cu imaginea, iar Samsung sunt comerciali. Asta ar putea fi discuția simplistă. În fapt, sunt și situații în care Samsung câștigă, dar pierde în altele.

M-am rezumat în a testa pe cât posibil conținut normal, în mare ce-am găsit pe server și testez de fiecare dată, dar și de pe clasicele aplicații: Youtube, Disney.

Pun încă de la început accentul pe concurența dintre Dolby Vision și HDR10. Sony n-are Dolby Vision 2, dar nici conținut nu găsim pentru HDR10 Advanced.

Ce se întâmplă în viața reală?

Bibilind pe cât se poate setările am ajuns la un numitor comun. Da, Samsung pe OLED are deviații foarte mici, în schimb, aici lucrurile sunt un pic mai dubioase și ajungem cu deviații dE de aproape 6. Este mult și este foarte rău pentru un flagship. La Sony deviațiile sunt de maxim 3.

Am observat o chestie. Unghiurile de vizualizare sunt un pic mai bune la Samsung. Adică la Sony văd perfect dacă-l mut perpendicular, dar dacă l-am mutat un pic am senzația că s-a dus naibii gamma, ca negrul e verde. Tind să cred că o vină o are și stratul antireflexie. Samsung lucrează de mult la tehnologia asta de filtrare a luminii, Sony mai are de experimentat.

La Samsung tind să cred că au vrut să iasă totul foarte luminos și au dat cu lumină albastră. Prin asta obțin un roșu ușor denaturat, iar albastrul are foarte mult pop up. În destul de multe scene va bate la culoare Sony, în alte scene însă parcă urmărești multe, foarte multe poze de pe telefoanele Samsung. Comerciale, ca să fiu blând. Ideea este să fie un echilibru. Realitate, nu AI, cum s-ar spune.

Sony a făcut mișcarea asta cu iluminarea și filtrarea culorilor din backlight. E foarte bună mișcarea și îi ajută să dea pop up imaginii, dar să respecte și ce-a vrut tâmpitul ăla de creator al imaginii. Pe de altă parte, se întâmplă exact ce am zis mai sus: câteodată, culorile sunt mai șterse, în special pe HDR.

Nu știu cum să explic în termeni simpli, dar Samsung în momentul în care dă pop up, poate prin procesorul de imagine, poate prin un pic de AI ca să recunoască scena în spate, în zona blurată, așa cum este și la aparatele foto, începe să aibă artefacte, să nu se mai vadă în plan secund atât de bine detaliile. Cumva, îmi pare că Sony reușește să facă și un upscalling corect.

Subiecți în mișcare

N-am crezut că vor fi diferențe până când nu le-am văzut în paralel. Nu poți observa având un singur TV, dar efectiv zici că are 2-3 cadre sărite cel de la Samsung și apoi își revine. Ca și cum ai avea un hard cu platane și ai o zgârietură pe el. Am văzut și mai rău de atât, dar Sony câștigă detașat.

Sistem de operare

Google TV pe Sony, Tizen OS pe Samsung. Din ce am văzut, Samsung a pus versiune nouă și începe să comunice despre sistemul de operare ca la telefoane. Mulți ani de actualizări, mult AI. Sunt schimbări atât de multe de la ultima mea versiune testată încât mi s-a părut că am testat un sistem de operare nou. Multe notificări, Now Brief, mult AI pe opțiuni și unele nu fac deloc cinste.

Apreciez foarte mult că vor să detecteze automat conținutul și utilizatorul să nu mai fie nevoit să intervină asupra imaginii. Vreau ca toți producătorii să facă asta. Doar că de la marketing la realitate e ceva hilar. Am pus ceva fotbal masterizat și cu funcția de AI fotbal activă mi-a făcut jucătorii roz. Roz cu verde. Păi, ce facem AI-ule? Nu ne furi joburile?

Fiind din ce în ce mai multe integrări disponibile dintr-un Tizen foarte rapid pe care îl știam pe vremuri acum lucrurile s-au schimbat un pic. În momentul în care o să fie foarte multă informație în cache s-ar putea să avem situații diferite pe termen lung. Ideea e bună, însă, execuția se lasă așteptată.

Că tot n-ai cum să compari 1 la 1 performanța sistemului de operare, m-am rezumat în a testa și jocuri instalate direct pe televizor. Ori Samsung a cam șomat când a pus hardware, până și acele jocuri cu rezoluție și detalii de furnică se cam blochează și asta pentru o perioadă mică de butonat. Pe termen lung… Atenție, însă, n-am testat jocuri pe Playstation și alte briz-briz-uri. Acolo povestea poate să fie inversă. Input lag-ul e măricel la ambele, peste 10 ms, cu mult peste OLED-uri.

La Google TV n-ai ce să comentezi, probabil nici n-au foarte mare control asupra lui. Sunt aproape aceleași opțiuni, sunt destul de multe prezente, dar exclusiv pentru cei care vor să personalizeze imaginea și sunetul, nu și alte briz-briz-uri. Nicio urmă de AI, nicio integrare cu camerele de la Sony sau cu telefoanele lor. Banal, util și clasic.

Design

Aici dau parțial puncte pentru Samsung. Lua toate punctele dacă avea suportul din fier și nu dintr-un plastic relativ casant. Nu se poate să pui așa ceva pe un flagship. Da, din câte am văzut până acum, Samsung are cel mai subțire televizor din piața asta. Design-ul este slim, are marginile aproape inexistente și este incomparabil față de alte branduri. Pe de altă parte, Sony are nevoie de un suport adevărat. E sănătos, o să țină câteva generații. Dar nici n-ar fi putut câștiga la design cu el.

O face, însă, la telecomandă.

Știu că Samsung gândește că telecomanda aceea trebuie să aibă baterie pentru foarte mult timp, dar mai toți pun LED-uri pe taste. Pun și un senzor acolo ca să se aprindă doar la nevoie. Sigur, înseamnă costuri suplimentare. Poate la generația următoare.

Sunet

Aici lucrurile merg mână în mână cu design-ul. Fizică. Din moment ce Samsung a ales să facă un EDGE LED până la urmă n-aveai cum să ai loc și de ceva wow. Dar na, cu o boxă, cu un soundbar mai scoți rușinea. Dar plătești suplimentar pentru.

Pe de altă parte, chiar dacă vii cu bani de acasă tot n-ajungi la prețul de listă pentru Sony. Dar nici nu obții toate celelalte beneficii.

Ca de obicei, Samsung împăturește mai bine lucrurile, dar n-au cum să învingă japonezii decât la preț. Repet și iar repet, din punctul meu de vedere ar cam trebui să vă gândiți de 2 ori dacă luați tehnologia asta. Da, e mai bună ca ceea ce aveam în trecut, dar nu la banii ăștia. Există OLED-uri de generații mai vechi, poate un pic mai slabe pe culoare, cu un pop up nu atât de agresiv pe imaginile luminoase, dar cu un microcontrast mai interesant.