Săptămâna asta am reușit eroic să mai postez câte ceva pe blog. Îmi asumasem faptul că este o săptămână pierdută, alocată montajului. S-au strâns câteva montaje de până să întru în concediu și le-am tot răsturnat până în zilele acestea.
Așa că de dimineață până seara am stat cu ochii în Premiere Pro.
Am avut evenimente din diferite locații ale țării. De-a lungul timpului m-am lovit de fel de fel de tradiții, cu lucruri inedite, de la alergat prin sat până la ascuns prin locuri la care nu te-ai fi gândit niciodată.
Sunt și oameni care sunt mai cool și au renunțat complet la tradiții. Nu luat de acasă, nu îmbrăcat nimic: biserică, mers la cârciumă, tăiat tort și acasă. A fost singurul eveniment la care s-a dansat mai mult pe house, pe muzică de club sau comercială decât populară(fie vorba între noi s-au dat pe brazdă pe Constantine, Constantine varianta nouă ce intră și în playlist-urile radio-urilor)
Am avut un eveniment din zona ardealului în care, cu uimire, am văzut și câteva persoane în port popular. Am apreciat faptul că țin de tradiție pe cât se poate.
Am nimerit și un eveniment cu tradiție, dar de oameni stați mult la soare. Cred că și acum mi-a rămas acordeonul ăla în subconștient. Pe lângă asta au fel de fel de obiceiuri, atât acasă la fată, la „băiet” și apoi dau ture și pe la nași.
Nu putea lipsi nici cea de fițe, luxoase. La astea rămâi doar cu uitatul. Dar deja nu mai este nunta lor, e a invitaților.
Cert este că tradițiile sunt multe. Nu am găsit până acum 2 nunți identice, cu aceleași ritualuri. Fiecare are ceva specific, fiecare are o babă care știe mai bine cum să răstorni găleata cu apă în mijlocul străzii sau cum să stropești pe nu știu care. Mai nasol este în noiembrie, la sfârșit de sezon, când e frig afară.
Așadar, vin și întreb: care sunt tradițiile inedite pe care le-ați întâlnit?!
🙂 am fost la nunti unde se „juca gaina” se plimba soacra cu roaba…o vreme pusesem si noi o traditie pe ordinea de zi a nuntilor de la mine din sat….burlacii ramaneau la spartul nuntii si-l imbatam pe mire, cu vin baut din ulcica de pamant.
Am tot auzit de găină. Știu că am fost și eu la una în care se plimba găina. Săraca… ce vină o fi avut?! 🙁
Acum vreo 20-35 ani, în satul bunicilor, invitațiile la nuntă se făceau de către mire (cred) și încă vreo doi care mergeau prin sat călare pe cai împodobiți, dându-le oamenilor să bea vin dintr-o ploscă de lemn. Asta ținea loc de invitație. 🙂 Dacă-mi aduc bine aminte găina sau găinile erau legate în brad. Dar nu mai știu sigur. Neapărat la cort și neapărat dar cu strigare. Asta acum multă vreme…
O tradiție care s-a păstrat: nu știu prin alte părți cum e, dar pe aici mirele trebuie îmbătat bine în seara dinaintea nunții, când se bat brazii. Cine știe… poate așa se răzgândește :))
Se mai face și pe la noi treaba cu brazii, dar nu cu băutură. Nu multă.
Eu unul am o teorie complet diferita asupra nuntilor, in ideea ca eu cred ca nunta ar trebui sa fie speciale pentru miri, nu pentru invitati… asa ca, daca la un moment dat, va fi sa ma insor, in mod sigur nu ma voi tine de traditii si nu voi incerca sa multumesc toata neamurile (pe care, oricum, probabil, nici macar nu le-as invita), ci voi incerca sa fac respectiva zi una deosebita pentru mine si pentru persoana de langa mine.