De dimineața am citit niște ziare online, printre care si un comentariu la adresa ministrului nostru de finanțe. Era de la un fost coleg de-al ei care o lauda ca a fost o tocilara si ca este fata nu știu cui de la SIE.
Practic e de-ai lor. Era si normal lucrul asta, doar nu puneau pe cineva „care a terminat Harvard fara sa fie din tabara lor”. A fost o miscare politica si… atat.
Nu stiu daca era un comentator platit( au aparut si d-astia prin online), dar poate ca avea dreptate.
Dupa ce am citit asta stăteam si ma gândeam chiar avem nevoie de tocilari pentru a ne conduce?
Oare ei reușesc in viata fata de unul care „s-a descurcat” în școală?!
Școala este un instrument pentru îndobitocire, asta ne-o spun multi, chiar si Bill Gates a zis-o acum ceva timp, nu sunt oameni mari în conducerea tarilor, in posturi importante care sa fi fost tocilari.
Oamenii care au reusit sa-si spuna punctul de vedere, sa se impuna am impresia ca au ajuns mult mai bine.
Ca exemplu, la noi, pe la televiziunile locale încă se încearcă promovarea tinerilor, încă se încearcă sa se mai facă ceva, nu exista bugete de pitiponceala, ci se mai aduce câte un elev inteligent, se mai critica cei de sus, etc.
Anul asta chiar a fost bataie pe ei la noi pe local, chiar s-a realizat un „cros al tocilarilor” prin care se incerca promovarea lor, a invatamantului si nu numai.
Ideea este ca elevii care au tocit, care sunt elite in anumite domenii nu sunt neaparat buni la comunicare, poate ca nu sunt atat de pregatiti precum un elev de 8,9… care poate a mai fost la un concurs, poate a mai iesit si in „lume”.
Dar am vazut si reversul medaliei, am stat de vorba cu un pusti de 15 ani, cu 10 pe linie, dar care avea ceva de zis, la anii lui gandea foarte, foarte bine.
Tocitul cărților este bun pana într-o anumita măsură, celor care nu au o șansă, cei care au părinți cu situație materiala dificila, care încearcă sa facă ceva, sa iasă din anonimat.
Așadar, din punctul meu de vedere scoală este buna, te învăța foarte multe, daca tu vrei sa înveți, dar trebuie sa știi sa iti alegi informația de care ai nevoie, informație pe care tu in viitor trebuie sa știi sa o folosești asa cum trebuie. Să știi să te vinzi.
Tu ce zici? Ai avut invidie pe tocilari? Ai exemple de tocilari care au ajuns mari(sa conduca multinationale) sau au ajuns angajati la o firma de duzina?!
Claudiu Nicorici a zis
Sincer, e plina scena politica de oameni care „s-au descurcat”. De smecheri cu „scoala vietii” ne-am saturat. Nu zic sa fie neapart tocilari in adevaratul sens al cuvantului (ciudat totusi ca ne referim la elevi silitori cu sens peiorativ), dar sa fie oameni competenti, care n-au intrat nicaieri pe pile. Oameni care sa-si asume raspunderea pentru ce fac si sa nu se inhame la lucruri pe care nu-s capabili sa le duca la bun sfarsit.
Marius Cucu a zis
Corect, dar in campul muncii, ca sefi am dat de cele mai multe ori de prosti. Greu a fost unul care sa fie mai ok… asadar, teoria nu prea se pupa cu practica. Oamenii prosti, nici pe departe tocilari sunt in posturi cheie.
Iulia a zis
Nu am exemple de tocilari care au ajuns „sus” in schimb cunosc o persoana care a terminat doar 10 clase dar in momentul de fata are propria afacere si ii merge foarte bine, este o persoana foarte inteligenta care are spirit de antreprenor. Dar cred ca si tocitul are partile lui bune.
Matei Irinel a zis
Toți am avut un moment în care am fost tocilari..asta dacă nea păsat de școală…sau măcar de examenele importante.
R2 a zis
Asemanarea dintre un tocilar şi un nativ e că amandoi pot să aibă 10/linie. Diferenţa e că doar ultimul poate să şi facă ceva concret (aplicabil in viaţa reală, nu doar pe hartie) cu ce a acumulat. Mi s-a părut dubios din primul moment că punctul forte al numirii respectivei ca ministru era „păi a terminat Harvard, bre”. Hai să luam acest ultim aspect şi să-l analizăm:
– cine ajunge la Harvard?
1. copiii de bani gata
2. cineva care a reuşit prin propriile forţe, a primit bursă, etc.
Chiar dacă duduia ar fi din a doua categorie (hai să fim serioşi), tot nu e suficient să ai o şcoală, dacă n-ai ucenicit. Nu te-ai izbit de necazuri, adversari, nici măcar la nivel verbal (după cum s-a văzut).
În ceea ce priveşte clasa politică, opinia mea e simplă şi fermă: toţi care au avut funcţii de conducere din 85 încoa şi cei care au stat în umbră şi i-au mânat trebuie să dispară. Împreună cu familiile lor. În limba germană, această acţiune se concretizează într-un cuvânt: ausrasieren.
ex-silentio a zis
Eu cred că tocilarii au și ei rostul lor, domeniile lor unde excelează. Cercetători, oameni de știință, etc. La capitolul spontaneitate, creativitate nu stau ei prea bine. Un tocilar politician… mai bine nu 🙂 Depinde și de personalitatea fiecăruia.
Lospa a zis
Tocilari? No shit! De ce as invata Teorema lui Pitagora? Cu ce m-ar ajuta-n viata? Iti zic eu, cu nimic. Daca iau profesorii din Romania si ii intreb de ce ii zice th.lui Pitagora sunt convins ca peste 50% nu stiu. Teorema lui Pitagora a aparut cu 500 de ani inaintea lui Pitagora. Pitagora a fost cel care a demonstrat teorema, de aia ii zice asa. Whatever, cu ce m-a ajutat? 🙂
Adi a zis
Pentru mine tocilarul e un om destept pe moment. Nu mereu.
Clara a zis
NU mi-au placut nicioadata tocilarii. Optez pentru un om inteligent care se poate descurca in orice situatie.