Tocmai m-am întors din recenta experiență italiană. La dus a fost foarte mișto, era cât pe ce să ratez avionul. Am avut atât de multe de planificat și mi s-au răsturnat o grămadă de activități încât am reușit să dorm 2 ore și abia am reușit să fiu trezit, pe ultima sută de metri. Am avut avion în jur de 6 30 dimineața, iar eu am reușit să fac bagajul(o parte din el) și să ajung în aeroport, la îmbarcare, în fix 2 ore și 30 de minute, cu mers aproape legal. Am mai avut experiențe de făcut aeroportul în mai puțin de 20 de minute, atunci când am pierdut(sau n-a fost transferul spre aeroport din București), dar de data asta am trecut ca prin brânză, în condiții de pandemie și aeroport full. Evident, dacă nu aveam check in făcut de acasă, certificat de localizare și am fi avut bagaj de cală timpul ar fi fost diferit.
A fost simplu de făcut, dar a 3 a oară sigur o încasez așa, pe ultima sută de metri. Înainte de securitate au băgat scanare automată, de aproape 2 ani de zile. Nu te mai întreabă nimeni nimic, îți scanezi actele și te duci la zona de control de bagaje.
În fapt, acolo e singura interacțiune cu oamenii din aeroport.
După ce treci de controlul de bagaje vine controlul pentru acte. Eh, întâmplarea a fost să îmi iau și pașaportul cu mine pentru că buletinul îmi expiră luna viitoare și am zis că mai bine suflu în iaurt decât să am probleme cu vreun nebun că sunt în ultimele zile ale actului de identitate și să îmi facă surprize, așa că am pus și pașaportul în ghiozdan pe modul: „cine știe?!”.
A fost util pentru că pe Otopeni au pus automate pentru verificarea identității. Sigur, nu mi-a funcționat din prima și, de fapt, nu eram sigur că voi fi „validat” pentru că check-in-ul era făcut cu buletinul, iar eu încercam să validez cu pașaportul. Dar a funcționat din a 2 a.
Tot a fost mai repede cu 15 minute față de colegii care și-au lăsat pașaportul acasă.
Am zburat cu BlueAir la dus și totul a fost OK din toate punctele de vedere. Chiar și aplicația aia nouă a fost utilă pentru check in-uri.
La întoarcere am zburat cu Wizz Air. Am făcut check in online, cu emoții, pentru că data trecută, un amic a primit o eroare la check in și l-a costat 40 de euro refacerea. Eh, ce voiam să vă zic, au făcut o chestie tare cei de la Wizz și acum, când îți faci check in-ul trebuie să validezi și codul QR pentru certificatul verde. Nici nu vreau să întru în vreun fel de teorie a conspirației sau orice discuție despre virus, dar cu siguranță procedurile vor rămâne ceva timp printre noi.
Așadar, atât timp cât avem o opțiune „la discreție” pentru a ne scana certificatul verde cred că pandemia va fi destul de prezentă, iar regulile la fel vor rămâne o bună perioadă de timp.
Ideea este bună, zic eu, iar procedurile încep să fie mai simple, aproape ca înainte de pandemie. Mai mult stres este pentru cei care aleg să facă teste, să caute variante, dar și așa sunt din ce în ce mai ieftine și acelea. Dacă vrei, poți călători. Unii s-au resemnat și probabil că vor reînnoi certificatul anual. Ca SSL-ul de pe blog.
Altfel, mers la obiective turistice în Italia cu certificat verde, mers în restaurant cu certificat verde, ba chiar și trenurile de genul Intercity au reglementări(și te anunță destul de frecvent pe cele regionale). Tot ce ține de stat te limitează să ai un cod QR la tine, tot ce ține de business-uri private… fac și ei „românească”.
Welcome back!