Mălin o arde dramatic pe tema coronavirusului. Eu nu sunt chiar atât de sceptic, dar el fiind din diaspora are o vedere de ansamblu mai mare.

Eu sunt unul dintre susținătorii sistemului de stat. Da, al nostru este de rahat, dar sunt și spitale bune pe la noi. Cel puțin, eu am fost mereu acolo și m-am tratat, la fel și ai mei.

Am ieșit ieri din casă să fac plinul. Glumesc, am ieșit pentru câteva lucruri banale, să mai rezolv cu ANAF, să cumpăr o baterie pentru mașină, chestii d-astea de zi cu zi. Oamenii nu erau chiar așa de panicați, magazinele cu stocuri și cozile cât cuprinde.

Sună bine titlul, nu? Eh, acum, după ultimii 4-5 ani de când cochetez cu treaba asta pe cont propriu, parcă acum nervii sunt întinși la maxim.

Și asta în anul în care voiam să cred că totul este roz și că lucrurile sunt așezate după bunul meu plac.

M-a întrebat un amic zilele trecute de niște componente de laptop. Știa că am recuperat câte ceva de la vechiul laptop ars, mai exact 2 plăcuțe de RAM și-un WiFi+SSD și din una în alta mi-a povestit că și-a luat niște laptopuri la licitație.

Acum ceva ani părea o iluzie ca Dacia să lanseze o mașină electrică. Acum e aproape de realitate.

Mă uit un pic la trendul care mișună de ceva timp pe internet. Mai toți cei care fac stand up au acum podcast, mai toți influencerii fac treaba asta pe internet.

Pe internet îmi selectez destul de mult conținutul și încerc să am parte de cât mai puțin conținut slab. Nu iese de fiecare dată, dar selectez pe cât se poate.

În ultimii 2 ani am început să îmi fac tabieturi privind călătoriile. De la felul în care abordez orașul până la ce-mi iau cu mine în vacanță.

Că e criză economică sau nu, că e criză socială cu coronavirus unii se pricep să facă bani. Că sunt mai mari, că sunt mai mici, se descurcă!

Mă gândeam un pic la tot ceea ce se întâmplă pe la noi, pe ansamblu, și ajung să cred că unii sunt doar incompetenți și proști. (bine, după ce am văzut un băiat prin aeroportul din Londra care nu era în stare să pornească un robot de curățenie d-ăla industrial prin simplul fapt că nu îi pusese cheia… pot să înțeleg că mai sunt proști pe lume) Sigur, mai sunt în față și oameni fără scrupule și ajungem într-un cerc frumos, într-o țară de vis.

Când mi-am făcut eu canapeaua a ars un depozit de materiale prin zonă. Lumea, din exterior, zicea: „lasă că avea asigurare, poate că a pus focul intenționat”.