Am hoinărit mai bine de-o săptămână și-am lăsat lucrurile de izbeliște p-aici. Mai avem ceva săptămâni grele, iar apoi ne luăm de treabă, intrăm în sezon.
Cât am hoinărit am umblat și prin supermarket-uri pentru că nu era rentabil să mănânci numai în oraș. În plus, am fost iar prin airbnb-uri și booking-uri, așa că am evitat să luăm opțiunea cu mic dejun. Oricum, ce să mănânci de la germani?!
În fine, cum hoinăream eu prin supermarket, în general, Lidl pentru că știam că-s cam aceleași produse ca la noi, analizam prețurile și, de multe ori, la noi sunt mai scumpe.
De exemplu, în Lidl, undeva prin Viena, am luat o lădiță de 1 kg de căpșuni. Să fi fost de 1 kg. A costat 2 euro. Merg ieri în Lidl Ploiești să iau niște căpșuni. Punga de 500 de grame 9,99 lei, adică în jur de 2 euro.
Lapte la fel, e o sticlă de 1,5 litri pe care o iei cu 7 lei la noi, acolo era 1 euro.
Per ansamblu, mai toate erau ceva mai ieftine acolo sau cam la același preț. Și nah, ai zice că sunt costuri mai mici cu forța de muncă… aici.
Adrian a zis
Și gustul?
Marius Cucu a zis
Același. Cel puțin pe alea pe care le știam
vasile a zis
Mai Mariuse, pai le aducem pe „ale lor” la noi, ce costuri mai mici, e import?! Vise! De exemplu Lidl importa cam 80% din ce vinde sau ca sa dea bine le impacheteaza aici, la Aricestii Rahtivani, e pe la tine pe acolo 😉
Marius Cucu a zis
Da, da, am văzut și eu, chiar m-am mirat de asta. E un coleg harnic p-acolo pe la ei, un fel de Brazi mai mic, fără stații cu aer condiționat. 🙂
Postolachi Dumitru a zis
Dincolo statul subvenționează statul producătorii agricoli de aceea prețul la alimentele de bază pare mai ieftin: când statul îți dă subvenție 1 euro/kg de căpșuni îți permiți să-i vinzi cu 1 euro/kg. Câștigul final va fi tot 2 euro pentru producător doar că la noi costul este distribuit 100% către consumator.
Valentin a zis
Si la noi se subvenționează dar am impresia ca nu se face corect.
Cel mai corect mi s-ar părea o subvenție pentru cantitatea pe care o livrează un producător pe piața locala, nu cât produce sau cât exporta pe la turci, de exemplu, ii cam subvenționezi pe alții în cazul asta.
Marius Cucu a zis
Ultima data, cel puțin agricultura aia de rând, subzistență, era haotică, fără cap.
Măcar să reușim să facem export chiar și la turci.
Valentin a zis
Care e logica?
Nu pentru tine trebuie sa se facă subvenția, ce motiv ar fi sa subvenționezi populația din Turcia ? 😀
Dacă produsul se duce la ei iar la tine e lipsa sau se importa, pe ei ii ajuți, nu pe tine.
vasile a zis
Valentine, „să facem export chiar și la turci” era o metafora sau ceva grad d’ala de comparatie spre imposibil! 😉
Postolachi Dumitru a zis
Haideți să vă dau un exemplu cu subvenția: în 2017 un vecin avea în arendă vreo 50 hectare de teren pe care a pus sfeclă de zahăr. Toate lucrările agricole au fost mecanizate, absolut totul… și-mi povestea de faptul că prețul plătit pe sfecla de zahăr de către fabrica doar îi acoperea în întregime toate cheltuielile pe care le-a avut cu respectiva cultură de zahăr, de la arat și până la livrat producția în silozurile fabricii de zahăr. Profitul său a fost subvenția primită care pentru sfecla de zahăr în acel an a fost de aproximativ 1.000 euro/hectar. În acel an am cumpărat un sac de 50 kg de zahăr cu 1 leu/kg de la poarta fabricii, totul legal cu bon fiscal. Un an mai târziu prețul la poarta fabricii s-a dublat… nu știu cât a mai fost subvenția dar știu că valoarea subvenției scade cu cât sunt mai multe hectare cultivate cu aceeași cultură. Cel puțin așa am înțeles de la vecinul meu… practic e o sumă fixă anual care se împarte la numărul de hectare cultivate cu o anumită plantă și care îndeplinesc anumite condiții legate de productivitatea dovedită prin livrarea în piață printr-un contract sau ceva de genul.