Nu știu ce m-a luat pe mine să iau bilete spre Veneția. Pur și simplu mă uitam de bilete spre Madeira, iar aici am găsit cele mai bune variante pentru escală. Prin autogara Treviso. Zis și făcut, doar că nu am luat și continuarea, nu am mers spre Madeira și am făcut stop aici. De ce?
Nu știu.
Aveam de recuperat niște bani de la Wizz, iar Discount Club expira așa că nu am avut de ales decât să plec în vacanță. Și iată. Am mers în Veneția în iunie. Romantic, nu?
- Citește și: Am fost în Italia cu trenul
Au fost destul de mulți prieteni înainte și cumva aveam niște păreri nu tocmai OK despre Veneția. Stați să vedeți că… nici nu mi le-am schimbat. Dar acum gândesc din altă perspectivă. Adică oamenii ăștia își promovează cel mai mult canalele din San Marco, pe când insulele din jur fac toți banii.
Adică, da, e aranjat, e diferit față de ce am văzut în Italia, însă turistic. Prea turistic pentru gustul meu. OK, Italia nu e agresivă, nu te deranjează nimeni: boss, cumperi de la mine? Nici măcar clasicele: bagi un cui? – pe care le întâlnești, mai des, prin Spania.
Culmea, aș sublinia că nu prea am văzut oameni ai străzii. Nu în Veneția. Cumva i-au scos de acolo, au rămas doar cei care „umblă” la buzunare, așa cum am tot văzut pe rețelele de socializare. Abia acum înțeleg de ce o femeie de la curățenie, de la cazare, îi atrăgea atenția unei fete că nu e OK, că oricând îi poate lua geanta pe care și-a lăsat-o pe masă. La fel a făcut și cu un băiat cu telefonul. Probabil că în tinerețe a avut și ea treburi.
Eu unul n-am observat nimic suspect și… a fost aglomerat. Aglomerat și cald. Bine, nu atât de aglomerat pe cât m-aș fi așteptat. Era suportabil!
Am luat cele 4 nopți în Veneția în ideea în care sunt mai aproape de mai decât de iunie. Când am văzut 25-26 de grade am zis că… e OK, stai că e la ca la noi. Dar nu, alea 25 de grade le simți pentru că acolo contribuie și umezeala. Cele două în combinație… pot să vă zic că este groaznic în soare, pe timpul zilei. Cred că cea mai bună perioadă este să vizitezi până în aprilie, nu ca mine la început de iunie. Partea bună a fost Lido, acolo se făcea plajă. N-am testat apa pentru că plaja în sine nu mi-a plăcut, dar revin cu idei.
Să o luăm structurat, ca să nu fiți neinițiați ca mine. Eu am plecat în Veneția cu un singur scop: să am cazarea ieftină. Și am obținut ceva foarte OK raportat la tot ceea ce este în Veneția. Vă zic doar atât Veneția Mestre pentru cazare ieftină, dar o să dezvolt mai multe într-un articol viitor pentru că sunt multe de abordat.
Circuitul meu a fost unul imprevizibil: m-am suit în avion, am coborât în Treviso și am început să informez. Aveam cazarea de acasă asta pentru că: scump.
Ce trebuie să știi despre Veneția?
O să încerc să sintetizez informația pentru a fi cât mai clar pentru voi. Să planificați mai simplu decât mine.
Din București cel mai bine se zboară în Treviso. Mai există aeroport mult mai mare și rapid pentru Veneția, însă nu e pentru noi: Marco Polo. E pentru cu bani cei care își permit să zboare scump. E aeroport mai mare, pentru zboruri din alte țări mai bogate. Așadar, o să aveți bilete spre Treviso.
Din ce am văzut, zborurile sunt în funcție de preferințe: aveți Wizz la mai multe ore acolo, în funcție de cum alegeți. În Italia, de după pandemie, trenurile merg până la 23:00. Cel puțin cele din Treviso.
Aveți un singur site care vă interesează pentru trenuri: Trenitalia. Există și o ofertă pentru trenuri regionale despre care am scris aici. Există și transport cu autobuzul, dar să știți că Italia e plină de turiști, iar autobuzele din zona asta păreau cam vechi. Ori aglomerație și autobuze: nu. Trenurile, chiar dacă sunt pline, sunt rapide, dar și curate. Recomand!
Cât trebuie să stați în Treviso?
Eu aș zice că nu este atât de ofertant Treviso și să fie doar o „escală” acolo. Eu am avut o vreme ploioasă și mai aveam câteva ore bune până la check in așa că transferul spre Treviso l-am făcut pe jos. Sunt sub 3 km până în centrul orașului, oraș ce nu e neapărat extraordinar. N-aș petrece mai mult de jumătate de zi în oraș. Transferul spre Treviso nu trece de 4-5 euro. Sunt decente taxele de aeroport.
Este o opțiune să plecați direct în zonele în care aveți cazarea și să nu mai mergeți în oraș. Sunt trenuri care, din Treviso Centrale, fac 18 minute până în Veneția Mestre, iar costul biletului este sub 3 euro. Mai mult ca decent, dar nu aș recomanda să aveți cazarea acolo. Sunt trenuri din 20 în 20 de minute, dar aveți locuri mai bune în care să stați. Costurile cu cazările nu sunt neapărat mai mici, din ce am verificat eu și, repet, nu e chiar ofertant. În plus, seara sunteți limitați la transport, în timp ce din San Marco aveți mai multe opțiuni. Eu am luat și la 0:30 tren spre San Macro.
Veneția San Marco
Puteți avea experiența completă și să stați în San Marco. Am găsit variante de a sta direct acolo și, poate o noapte ar fi fost interesant să te trezești cu apă la picioare. La propriu. Dar când am fost eu colcăia de turiști și n-aș fi vrut să stau pe limba aceea de pământ.
Din Mestre o să faceți fix 11 minute, iar trenurile vin din 10 în 10 minute sau chiar mai devreme. Există și alternativa autobuzului, iar diferența de preț e insesizabilă: 1.45 euro versus 1.50 euro. Pomană! Față de Cinque Terre aici pur și simplu zici că mă duceam în centrul Ploieștiului. Doar că aici nu vin autobuzele chiar atât de repede.
Cum vă mișcați în Veneția?
Mă refer la San Marco pentru că Veneția promovată în poze și pe social media aceea este. Ei bine, sunt variante pe apă și terestru. Pe apă aveți taxiuri, transportul public și bărcile îndrăgostiților. Cele din urmă costă între 90 și 110 euro, în funcție de perioada aleasă a zilei și de durată.
Cu taxiul și bărcile rapide nu am fost, însă am folosit transportul public: Vaporetto, de la compania ACTV. Am ales să cumpăr un Daily Pass, de la TrenItalia, ce era valabil și pe ACTV (o să vedeți logo-urile lor peste tot). 25 de euro am dat pe 24 de ore acces pe tren în Veneția și pentru bărcile din jur. În rest, o singură plecare spre insulele din zonă ar fi fost 7-8 sau chiar 9 euro. Am ieșit mai bine așa. Dacă alegeți să luați genul ăsta de pass eu vă recomand să îl luați direct din San Marco. Eu l-am luat de un tonomat din Mestre, însă eram printre singurii și efectiv nu îmi funcționa codul QR. M-am descurcat, dar de fiecare dată trebuia să dau explicații că am ticket valabil, însă nu merge codul QR. La final, pur și simplu treceam singur fie pe la VIP, fie pe la Priority, cu japca. Seara chiar am început să țiui porțile pentru că mă săturasem de explicații cu băieții de la porți care n-aveau decât italiană în mâini.
Există și variante pentru 2-3 zile ce sunt și mai convenabile (parcă 35 de euro pentru 2 zile și 40 pentru 3 zile), dar eu am fost prost și am crezut că mai am doar 24 de ore în Veneția. De fapt, mai aveam 2 zile și ceva. Aș fi profitat mai mult de insule.
Ca alternativă, aveți pass-urile ce au incluse și muzeele. Depinde de voi ce activități vreți să faceți, mie mi-a fost suficient cel de transport.
Cât ar trebui să petreceți în San Marco?
Eu cred că maxim 2 zile sunt de stat pe insulă. Ca activități în interior ai teatrul, ai de mers în piața San Marco și cârciumi la greu. Plimbatul pe străduțe o să fie fain, apusul se vede fain pe acolo, pe poduri. O să aveți de făcut poze la greu, e „instagramabil” fiecare colț.
Dacă sunteți pasionați de muzee, există și un abonament pentru muzee, pentru a vedea și interiorul. Aveți mai multe informații aici. Trebuie să vă gândiți bine dacă alegeți un pass de genul, eu merg prea puțin la interior, mai ales dacă vin de la răcoare. Îmi place să profit de căldură și de vibe-ul orașului, iar biserici am văzut în Italia și Spania de fiecare dată.
Cu bărcile terminați repede, în maxim o oră sunteți înapoi. Am amici care au stat de la 09:00 până la 16:00 în Veneția San Marco și li s-a părut mult. Se plictiseau și s-au întors în Padova. Gusturi.
Dar nici nu au mers spre insulele „de localnici”.
Lido, Burano și Murano
Burano și Murano sunt locuri de luat în calcul, dacă nu și alte insule. Am bifat și Torcello pentru că era foarte aproape de Burano, dar pe aceea nu aș lua-o în calcul dacă aș mai merge ulterior. Nu merită, din punctul meu de vedere, însă Lido poate să fie o insulă pe care să puteți să o luați în considerare pentru cazare. N-am verificat prețurile pentru cazare, însă zona este foarte frumoasă și ofertantă dacă vreți și ceva plajă. Nu e o plajă wow, cu nisip fin, dar dacă veniți în aprilie sau poate mai s-ar putea să prindeți câteva ore faine acolo.
Vă povesteam de Lido, cred că merită o discuție separată. Asta pentru că e zonă de plajă cu locuri amenajate foarte mișto. E extraordinar ce au putut să facă oamenii ăștia dintr-o limbă de pământ. Mi-a plăcut mult Lido și aș fi alocat mai mult timp zonei.
Ah, țineți minte că ferry pentru Lido, Burano și Murano se iau cumva din spatele gării. Veți merge undeva la 7-10 minute pe jos până acolo. Eu m-am dus direct la bărcile din fața gării Santa Lucia. Aveți totul bine marcat pe Google Maps.
Cum sunt prețurile în Veneția?
Am plecat cu ceva temeri că vor fi prețuri mari fiind mai aproape de nord decât de sud. Mereu au fost discuțiile acestea. Pot să fac o comparație, însă, cu Malaga, pe care am vizitat-o recent. Mi se pare că duelul se dă între Spania și Italia privind turismul, nu cu Germania.
Prețurile sunt decente, chiar și pe San Marco. Dacă nu te duci în piața principală, unde practic plătești pentru view, prețurile sunt mai mult ca OK. În plus, ai aperitivele lor în combinație cu aperolul. Deh, o bere este 2-3 euro, dacă n-ai chef de Aperol Spritz, e absolut OK pentru o zonă turistică. Era un adaos mic la gelato față de Padova, Mestre și celelalte locuri. Da, de multe ori, mâncarea mea de seară însemna: grande gelato.
La final, abia acum înțeleg și eu ce înseamnă Veneția. De fapt, ar trebui să o vedeți ca o zonă cu mai multe insulițe, cu experiențe diferite. Nu e vorba doar despre San Marco, deși acolo este cea mai multă promovare. Nu aș pune egal între Veneția și San Marco pentru că insulele sunt mult prea faine pentru a nu fi vizitate. Da, zone turistice, dar experiența e chiar alta. O să puneți în alt context toată zona.
Mi-au mai rămas puține locuri pe care vreau să le punctez în Italia: bine, vreau să mă întorc în Bari la un moment dat, mai vreau Napoli pentru Pompei și Coasta Amalfi și mai vreau un pic în nord. Mai mult aș vrea să zbor în Italia, poate chiar Veneția, pentru a ajunge în Slovenia. Am auzit numai de bine de ei și vreau să văd ce e și în zona aceea.
Alin Azoitei a zis
Multumesc pentru recenzie.
Marius Cucu a zis
Cu drag. Nu e ghidul complet, o să mai adaug poze, dar volumul de muncă e un pic mare in momentul de față.
Iolanda a zis
Super. Noi am revenit în Venezia în primăvară. Mergeam spre Fiume, în Croația și fiind cu copiii și nepoții am zis că este păcat să nu oprim și la Venezia 2 zile. Am fost prima dată în 2014, la sfârșitul lui septembrie și a fost superb. La indicațiile unei bune prietene am luat cazare în Mestre (și atunci și acum) pentru că, în general, cazările în lagună au egrasie și eu sunt alergică.
Am vizitat mai mult insulele. Murano, BUrano, Torcello, San Michele (cimitirul Veneziei), Lido.
Am descoperit chestii interesante acolo. Pe insula Lido, înspre nordul ei este o zonă cu acces interzis, zonă în care te poți strecura. Am intrat mânați de curiozitate și am găsit un peisaj apocaliptic. Nu știu dacă ați văzut filmul Călăuza, regizat de Tarkovsky. Exact ca în film. Era un loc, părăsit, dar parcă în grabă. Fișete cu ușile deschise și cu acte putrezite de vreme în ele, sertare devastate, eprubete și sticluțe pe jos, pungi rupte cu pansamente aruncate pe jos și…o sală de spectacole decorată fantastic. Ajunsă la hotel am intrat pe net și am văzut că acolo fusese un sanatoriu pentru tuberculoși din lumea bună. Statul italian l-a falimentat pentru că a vrut să construiască orășelul pentru Festivalul Filmului de la Veneția. Greșit! Locul fiind contaminat nu au putut finaliza proiectul.
Și mai la nord, niște clădiri părăsite la ferestrele cărora fluturau niște draperii putrezite, geamuri sparte…clădiri înconjurate de ziduri sănătoase. M-am documentat și acolo fusese un sanatoriu pentru bolnavii cu probleme psihice căpătate în urma războiului.
Uite așa am aflat lucruri interesante care nu sunt scrise în ghidurile de călătorie.
Merită mers în zonă.
Și dacă ajungeți, să nu ocoliți Muzeul Guggenheim, unde puteți vedea Pasărea în Spațiu a lui Brâncuși. Înainte de a pleca, citiți viața lui Peggy Guggenheim. O să vă incite să vedeți muzeul.
Gata, hai că v-am plictisit destul.
Marius Cucu a zis
Stai liniștită, mai vin articole și cu insulele de pe lângă. Mai sunt lucruri de zis.