Vreau să îmi completez gama de lentile. Mai pică una alta, mai fac pentru blog una alta și vreau să știu că nu sunt limitat de nimic. În plus, am niște bani pe Revolut din retururi de bilete ce nu stau tocmai bine. Eu unul nu îl mai folosesc activ și infin s-ar putea să iasă din schemă, dat fiind faptul că aduceau prin UK și Brexit. Am cerut și prin țară oferte, să păstrez banii la ai noștri. Nimic.
De când m-am jucat cu 24mm am văzut ce înseamnă seria G. Mi se pare wow! Ce-am făcut cu el în Amsterdam a fost wow. Și, probabil, că o să îl iau. Bine, între timp, vreau să îl mai testez o dată vara asta. Dar pentru că banii nu sunt suficienți pentru tot ceea ce vreau eu trebuie să iau 2 din 3 lentile. Așa că mă hotărăsc ce. Ca variante: Sony 24mm+Sony 55mm. Sau, momentan, Sigma 24-70mm+una dintre cele 2 de mai sus. Pentru asta mai bag o tură cu G master-ul de la Sony pentru cazurile în care n-am nevoie de calitate maximă, în general, pe video, la câte un ciubuc. Între timp, am luat Sigma 24-70 mm și Sony 24 mm.
Trecând de introducere, am zis să fac o comparație între 85 mm de la Batis și 85 mm de la Sony, varianta G master. Cea de la Batis e F 1.8, pe când Sony este F 1.4. În plus, 537 de grame versus 851 de grame ar zice un băiat care merge mult cu rucsacul în spate.
Prima impresie a fost mama, ce tare! Ce smooth ar fi sharful pe manual pe-o filmare. Apoi am făcut ceva teste, l-am ținut mai mult în mână, m-am uitat în buzunar și n-am văzut diferențe atât de mari. Sigur, nu poți să nu zici că nu te ajută acel 1.4 și că nu e imaginea mai ok, dar și diferența de preț este evidentă.
Ambele modele au protecție pentru apă, construcție foarte bună, G master are un buton FN pe care poți să-l personalizezi. E mai util pentru video sau poate chiar să setezi un eye AF pe foto. Batis are un ecran OLED foarte mișto ce îl vei folosi pe manual focus. În practică, poate când făceam poze cu expunere lungă îmi mai aruncam un ochi p-acolo.
Testele de mai jos sunt pentru a pune în valoare maximul lentilei. S-a dovedit că la F1.4 G master-ul bate ca sharpness lentila mea la F1.8.
Evident, o comparație mai corectă ar fi fost și pe intervalul F8-F11 sau chiar pe trepte, dar poate voi reuși în perioada următoare să mai adaug și ceva material. Dar dacă la F mare bătăița e evidentă…
La autofocus probleme cred că au fost strict de utilizator.
Rămâne în discuție dacă merită diferența de preț. 9000 de lei varianta G master vs 5300 de lei varianta celor de la Zeiss, Batis. Dacă nu e nevoie de o construcție solidă, eu zic că o alternativă la cele de mai sus este și Sony 85mm 1.8. Ca preț ajunge pe la 2800 de lei. Varianta asta nu era disponibilă în momentul în care mi-am luat eu Batis-ul.
Între varianta G și non G cred că e o diferență mult prea mare și nu este o calitate de 3 ori mai mare.
Eu zic că nu trebuia să mergi până la f/8, era suficient 1 sau 2 trepte peste deschiderea maximă, deși ăsta cu f/1.4 clar scoate mai multe detalii (chiar dacă focalizarea nu era unde trebuie la f/1.8), ai zice că parcă are o profunzime mai mare a câmpului, culmea, la o deschidere mai mare a diafragmei. La claritate pe extremele diafragmei se vede prețul obiectivelor, eu am un Tamron 70-200 f/2.8 care e inutilizabil la f/2.8, și asta chiar și pe trepied – am crezut că trebuie să fac corecții de focalizare dar la 2-3 trepte peste f/2.8 arată bine.
Cât despre bani, merită dacă vrei f/1.8 sau mai deschis (f/1.4 în cazul ăsta); merită în sensul că nu obții calitate cu obiective mai ieftine.
Deh, n-a fost chiar o ședință comparativ, una cu focus pe-un ochi, alta pe altul :), sunt 10 cadre cu Batis, restul cu G-ul, mult prea multe cu G-ul și am ales una în care poziția ei era cam aceeași. Era apus, eram într-o zonă în care erau hrăniți niște pești și trebuia să dispară din peisaj. Plus că oamenii erau suspect de bronzati. Și n-aveam loc de 85mm acolo. În fine, albul e mai plăcut pe Sony față de Batis, a trebuit să trag de magenta ca să aduc în aceeași zonă.
Ah, da, nici vorbă de trepied, totul din mână. Vignetarea e un pic mai mare la Batis, dar s-a rezolvat în post.
Poate că e decalibrat Tamron-ul și ratează focus. M-am gândit și eu la ceva peste 85mm, dar parcă m-aș opri la 135mm nu la 70-180mm. Eu mă joc cu foto, am plecat de la ideea de video.
Pe weekend vedem ce reușim să aducem de la evenimente.
Frumos, frumos
Nimeni înafară de Fujifilm și Olympus, nu are un negru, negru, și un roșu, roșu. Nici măcar Canon. Nu mai vorbesc de sharpness. Nu doar într-un punct, ci pe tot portretul. Degeaba e profunzimea FF la f/1.4 sau f/1.2. Nu-mi trebuie.
Am avut ieri 16 RAW-uri Sony, A9 mark II și 85mm f/1.4 G Master. Body de 25.000 lei, obiectiv de 8-9000 lei.
Bokeh – 9 (prea saturat deseori)
Sharpness – 8
Cromatică – 7 (Zeiss Batis, chiar dacă sunt mai lente la focalizare, oferă cromatică superbă pe senzorii Sony, niște microcontraste faine)
DoF – 8 (un f/1.4 pe Full Frame, nimic care să te dea pe spate)
E bun. Dar nu m-a dat pe spate. Dacă mărești cadrele la 100%, rar ai detalii în ochi, clare. În rest, parcă le tragi cu un telefon mobil. Dacă nu faci pixel peeping, imaginile sunt WOW!
Nu știu dacă AF-ul mai faze faze, cum spunea M. Bezergheanu, sau obiectivul respectiv, sau senzorii Sony… Dar să ai 24 megapixeli și să nu-i acoperi perfect clar, întotdeauna, e trist.
La 35.000 lei iei Fujifilm GFX 100S și GF 110mm f/2. Și și 102 megapixeli perfect clari, din colt in colț. Mărești ochiul în focus, până îți vine acru, de ai irisul pe tot monitorul.
Nu mai zic de culorile aiurea. Nu redau niciodată subiectul fix așa cum este. La reproducerea culorilor roșu și negru, un Olympus are punctaj peste A9 mark II.
Nu, frate. Sony să rămână la video, unde excelează categoric. Pe foto sunt sub un R6 sau 5D mark IV de la Canon, cu un 85mm Canon.
Cei obișnuiți cu Nikon, văd totul perfect la Sony. Același galben-verzui în cadre, în piele, de zici că fetele fotografiate sunt moarte de 2 săptămâni.
Dar își permit niște prețuri uriașe la scule, și din păcate chiar nu merită. Canon EOS R și Fujifilm sunt la ani lumină de Sony, în fotografie. Chiar și Olympus, dar pică în low light.