Pe Facebook a apărut un duel clasic, din ultima vreme, între drepturile vaccinaților și a celorlalți. De acolo un butic de țară a făcut un fel de campanie cum că la ei nu se cere certificat verde.
Evident, mulți s-au activat. Pe de-o parte, mă bucur la orice fel de acțiune ce sprijină produsele românești. Pe de altă parte, stăteam și mă gândeam: ce reglementări avem noi pentru fructe si legume?
Cum le deosebim pe alea injectate de celelalte? Există organe de control?!
Prin ’98-99 vindeam varză cu sacul. Sau remorca. Descoperisem azotatul, de fapt, era chiar supliment oferit de stat. Dulci și bune. De atunci au apărut tot felul de îngrășăminte mai mult sau mai puțin „bio”.
În ultimii ani am văzut că au apărut tot felul de solarii și oameni care produc legume și fructe. E al naibii de greu să mergi pe: bio 100%. Nici măcar ai mei, la țară, în momentul ăsta nu reușesc să facă asta, în condițiile în care nu vând, ci fac doar pentru noi. Nu ai apă la orice pas, ai secetă, ai tot felul de lighioane.
Pentru certificarea BIO știu că sunt fel de fel de proceduri și teste, dar pentru restul?
E ceva reglementat? Pentru piețe era acel certificat de producător pe vremuri. Obținea cine dorea și cum dorea. Dar de atunci?
Nici de TIR-urile ce vin din UE sau Turcia n-am o părere prea bună, dar nici acolo nu știu să fie ceva controale de calitate.
Razvan Fratean a zis
In productia de legume din ce am inteles, unii folosesc o substanta interzisa care accelereaza procesul de „coacere” a legumelor si care le confera culoarea, substanta este toxica si devine tot mai periculoasa odata cu cresterea concentratiei/cultura, ethrel parca se numea.
In alta ordine de idei, in tara din pacate taranul sau ma rog, producatorul de legume neavand sprijinul statului incearca sa devina cat mai „competitiv” in acest domeniu a legumiculturii care este unul extrem de competitiv, atat in raport cu oferta magazinelor mari care se aprovizioneaza predominant din alte state mai dezvoltate la preturi fenomenal de mici cat si cu alti producatori prin utilizarea acestor substante pentru a scoate pe piata cat mai rapid si fortat produsul, perioada vanzarii stabileste si pretul/kg, aceasta nu este o scuza pentru ei, motiv pentru care ii condamn pe cei care nu respecte normele minime de calitate impuse si folosesc substantele interzise in culturi.
Pe de alta parte, productia care vine din alte state, este o productie care din start respecta doar normele minime de calitate europene pentru a intra in sectorul „alimentar public”, vorbim de culturi tip laborator in arii controlate realizate in solarii modulare industriale, aici vorbim de rosii crescute exclusiv in pat de turba sau alte tipuri de substraturi care nu contin nutrienti iar ingrasamant este evident unul artificial, vorbim de grabirea coacerii nu prin „ethrelul” de care ziceam care este toxic ci prin folosirea anumitor tipuri de ingrasaminte ceva mai putin nocive si luminilor artificiale dedicate dar si altor factori care chiar daca nu sunt atat de nocivi ca substanta de care vorbeam anterior, fac produsul departe de cuvantul „bio”, repet, vorbim de produse la limita legala a comercializarii lor.
Producatorul roman din pacate are zero sanse fara sprijinul statului sa fie competitiv cu acesti giganti in productia de legume, astfel ori isi asuma profituri minime iesind pe piata cu produsele tarziu astfel respecta standardele de calitate ori recurge la folosirea substantelor chimice de grabire a coacerii si devin mai nocive ca cele importate.
Marius Cucu a zis
Sunt convins de asta și știu că tu ai ceva legătură în zonă. Dar din câte știu eu ceva producție pentru legume și fructe vine din afara UE, extrem de multe din Turcia, mai ales pe zona noastră.
Acolo ar fi interesant dacă s-ar respecta vreun pic vreun standard, reglementări. Ăla trebuie să fie într-un fel sau în altul, de exemplu.
Altfel, uite că treaba cu expunerea la lumină artificială nu știam că e practicată și de ai noștri.
Costin a zis
Tot ce stiu este ca primavara nu-i indicat sa dai navala la primele trufandale (in special rosii) care apar in pietele cu producatorii autohtoni. Nu ca alea de la turci ar fi mai ok. Macar ale noastre au ceva mai mult gust.
Binenteles asta daca nu vrei sa ingurgitezi toate substantele din tabelul periodic al elementelor… 😉
Adrian Bolocan a zis
E cam aproape imposibil să scoți ceva fructe sau legume fără să intervii cu un chimical. La câte insecte și boli sunt, ajungi toamna cu totul uscat…
Marius Cucu a zis
Într-adevăr, nu zice nimeni bio 100%, dar să fie un pic de verificări. Unii pun după ureche.
Iulian a zis
Nu mai e nimic natural, nici alea BIO, o știu din Germania, toate sunt cel puțin modificate genetic. Poate să aibă toate ștampilele și certificatele.
Dacă mai sunt, poate mai sunt prin cătune uitate de lume unde lelea Ioana pune câteva în bătătură, și doar pentru ea.
Costin a zis
In urma cu ceva ani am pus si noi citeva vrejuri de rosii in curtea proprie. Pe-o sfoara de pamint de 5x1m.
Nu le-am dat nimic chimic doar udatul zilnic.
Produsul final ? Niste mogildete cit nuca, sfrijite si acre. Au cazut de pe vrej inainte de-a se coace.
In alt an am pus citiva pari cu cherry galbene. Astea au iesit ceva mai reusite si ne-am bucurat de salati vreo 2 saptamini. Problema a fost ca s-au copt toate odata iar cantitatea n-a putut fi dovedita de 3 persoane. Oare cite salati ai putea sa maninci ?!?
Asa ca am fost nevoiti sa le borcanizam iar dupa alta saptamina deja cumparam din piata…
Marius Cucu a zis
E posibil să depindă și amplasarea + semințele față de sol. Eu puneam în Focșani, cu ceva udat relativ des ieșeau OK. La Buzău avem alt sol, dacă vin 3-4 ploi sănătoase nu mai ai nevoie de altceva.