Observ că de foarte multe ori există discuții despre limba română. Atât din partea „trollerilor”, cât și din partea altor persoane. Există chiar un duel între generații cum că cei vechi știau limba română, iar cei mai tineri o pocesc sau îi doare undeva de ea.
Adevărul este undeva la mijloc: cei mai în vârstă au învățat forme mai vechi ale limbii și le este greu să se adapteze la cuvinte/ expresii noi, cei tineri au noroc cu autocorecția de pe tablete și telefoanele mobile.
Mai sunt și persoanele ce folosesc cuvinte precum „ânțeleg” în loc de înțeleg, dezastre ale naturii ce scriu pute-m vede-m și așa mai departe.
Această avalanșă de expresii, locuțiuni și cum vreți voi să le mai numiți voi le observăm cel mai des pe Facebook. Acolo e toată lumea, acolo are drept tot prostul să scrie, acolo este o oarecare egalitate între nenea care dă cu sapa și nenea care este doctor docent în limbi.
Poate te interesează și:
Iar dacă stai într-un anumit mediu este posibil ca tu să ai de suferit. După un timp vei crede că este normal ca o formă sau alta să fie scrisă greșit.
Pe de altă parte, la facultate am întâlnit profesori ce n-aveau habar de limba română. Chiar și dezacordul era la mare căutare, modificări ale limbii precum DECÂT sau DOAR erau forme neauzite de profesori doctori docent inginer și ce-o mai fi.
Să citești un curs și să vezi exprimarea unui profesor de materie tehnică… te iei cu mâinile de cap.
Nu sunt critic de artă, nu mă pricep atât de bine la cuvinte, dar încerc să învăț, caut expresii și folosesc cât de mult pot Google în momentele în care sunt depășit de situație, iar a 2 a zi încerc să corectez problema.
Ideea este că, foarte multe persoane, din diferite clase sociale, nu cunosc gramatica limbii române. Unii poate nu sunt pasionați, unii poate nu doresc să progreseze în domeniu, de ce să-i acuzăm? De ce să-i deșteptăm noi?! 🙂
Bobses a zis
Sau SÂNT în loc de SUNT sau SÎNT (forma veche, dar încă folosită). E oribil.
Recunosc, și eu m-am acomodat foarte greu la actualele norme…
Marius Cucu a zis
Eu cu astea sunt de acord. Nu înseamnă că sunt oameni proști, inculți, ci nu s-au adaptat la modificările băieților de la butoane. Și eu m-am adaptat greu cu „nicio”, dar… am făcut-o că a fost un blog la mijloc.
Un om care este mai tehnic, care nu folosește limba română atât de mult crezi că îl interesează limba română?!
Bobses a zis
Dacă nu te adaptezi sau nu accepţi actualele norme, atunci scrii cum ai învăţat, nu le amesteci. Exemplu: cei care scriu în Dilema Veche nu sunt de acord normele impuse de Academia Română în 1993, aşa că toate textele lor sunt scrise după normele vechi.
Chiar şi eu pe blog, la început, am scris după normele vechi, după care, acum câţiva ani, am trecut la cele noi – deşi nici acum nu sunt de acord cu ele…
Marius Cucu a zis
Tocmai. Dar noi suntem o nișă, trebuie să vorbim română cât se poate de corect.
I-aș acuza pe cei de la drepturi de autor. Am primit niște mail-uri imposibil de descifrat. Omul nu știe să se exprime în scris, nu știe ce să ceară așa cum trebuie. Cu asistații ăștia prin legi date cu dedicație, da, aș avea o problemă.
Dar să privim mai mult de atât: la un inginer – omul cu cifrele, are el nevoie de limba română la perfecție?!
Costin a zis
Eu zic ca nu-i deloc rusinos sa vorbesti / scrii corect chiar daca esti inginer 🙂
Pin’ la urma nu trebuie sa-l faci pe strungar sa priceapa ce vrei de la el ? (chiar daca-i moldovean) 🙂
Marius Cucu a zis
Nu am zis că să fii inginer înseamnă să nu știi deloc limba română, dar nu la nivel academic. Ok, nu e bine să fii în extrema: pute-m, spălă-m, dar am trecut printr-o facultate de inginerie.
De la forme vechi pronunțate greșit de profesor, la dezacorduri sau la bălării scrise prin cursuri… Asta din partea profesorilor. Și aș putea să generalizez pentru că foarte mulți n-aveau nicio treabă. Uscăturile, din pădure, reușeau să scrie/ vorbească liber corect.
Eu m-am referit la cei care acuză un atehnic în limba română. Pe chichițe. Păi dacă ne-am întoarce pe partea cealaltă și-am analiza nivelul nostru de cunoștințe într-un domeniu tehnic… noi n-am fi nici la prima literă din abecedarul lor.
Bobses a zis
Eu sunt inginer. 🙂 De ce n-aş vorbi corect? De ce să nu scriu corect (chiar folosind normele vechi)? Bine, nu zic, o mai dau şi eu în bară uneori (din diverse cauze – grabă, typo…), dar încerc să mă corectez de fiecare dată.
A, că fiind din Iaşi şi accentul e lipit de mine, e altceva. 🙂
Ai avea încredere într-un inginer agramat? Ce respect poate să impune un agramat, chiar dacă e inginer? 🙂
Marius Cucu a zis
Stai!!!!!
De la a fi agramat până la a nu te descurca cu anumiți termeni, cu o limbă română curată e treabă lungăăă. Hai să reformulez poate mă exprim mai bine: de ce ar trebui să fie un inginer doctor docent în limba română?!
Uite, pe Facebook sunt mulți zmei. Unii de pe tehnic, unii mai aproape de limba română, de comunicare, de profesii care au nevoie de o comunicare bună. Poate chiar de vânzări.
Cei de pe uman vor, de multe ori, să se urce pe un piedestal și să se compare cu un om de pe real pe care nu l-a interesat să știe limba română decât la nivel conversațional.
Bobses a zis
Uite, chiar în comentariul anterior am greşit (typo): „Ce respect poate să impune” în loc de „poate să impună”. 🙂 Am vrut să scriu ceva, m-am hotărât la altceva, nu am mai verificat şi a ieşit porumbelul. 🙂
Revenind la subiect: mă deranjează greşelile grave, nu cele minore, cum spui tu. De multe ori un dezacord apare când vrei să combini 2 idei: vrei să spui una şi iese alta.
Marius Cucu a zis
E mult mai dificil să scrii corect acum cu notificările deschise, cu distragerea atenției de persoanele din jur.
cKy a zis
Ke faky?
Marius Cucu a zis
bini, tu?! Pui shi tu fata semnal dala bun la erdeesh?!
Costin a zis
Tema asta mi-aminteste de regretatul George Pruteanu cu a lui ‘Doar o vorba sa-ti mai spun’.
Omul, pe lînga ca era toba de carte, mai era daruit si cu harul convingerii.
Astfel, într-una dintre emisiuni, a explicat cu subiect si predicat istoria utilizarii diacriticei î din i sau î din a cu o logica de matematician sadea.
Ideea suna cam asa: Cam cît de idiot poti sa fii ca sa folosesti 2 simboluri grafice (litere) diferite pentru acelasi sunet ? Corect ? 100% !
Si a argumentat in urmatorul mod: Academia Romana, dupa revolutie, a revenit la utilizarea lui î din a, ca o forma de derusificare a limbii romane, considerînd ca aceasta a provenit din gramatica rusa ce ne-a fost impusa dupa 1947. Adevarul este ca dupa 89 disparuse si vodka ruseasca…de mari democrati ce devenisem peste noapte.
Emisiunea s-a încheiat apoteotic, ceva cu „Fratilor, scrieti cu încredere, tot timpul cu î si nu va mai luati dupa gasca aia de babalîci ce-si fac veacul prin Academie, au nostalgii comuniste dar pozeaza-n anti-sovietici”.
Iar controverse în legatura cu grafia sus-amintitei litere au existat si în perioada interbelica, fiecare forma avînd adepti si adversari, iscînd dispute spumoase între carturarii vremii.
Sunt de acord cu afirmatia ca orice limba este un fenomen dinamic însa argumentatia cu un sunet si 2 litere diferite, m-a convins definitiv în favoarea lui î.
Nicu a zis
George Pruteanu a făcut o treabă foarte bună, și-a argumentat părerea și a luat o poziție în legătură cu suntele și literele. Însă atât timp cât majoritatea merge înainte cu recomandarea Academiei Română ne facem un mare defavor să scriem în două feluri decât într-unul singur, pentru că adăugăm o complicație suplimentară în grafia limbii române.
Să nu uităm că și înainte de 1993 foloseam două litere pentru același sunet: „î” era folosit oriunde în afară de cuvântul „român” și toate derivatele lui. De ce? Că așa s-a stabilit. Aiurea sau nu, toți am învățat că așa e bine și ne-am văzut de treburi. Acum nu mai vrem să cădem de acord, că cică-i democrație și toți avem câte-o părere și-o gaură-n fund.
Categoric nu suntem singurii care avem „stupidități” în limbă (nu că ar fi de dorit):
– door
– room
– flood
Trebuie să fim conștienți și de faptul că „examen” se pronunță „egzamen”, „ea” se pronunță „ia” și-așa mai departe. Deci abaterile de la claritatea aia latină de care amintește regretatul George Pruteanu există (pronunțat „egzistă”) și defilăm cu ele. Mi-ar plăcea să fie totul simplu și să se pronunțe cum se scrie sau să se scrie cum se pronunță. Dar 1993 n-a făcut decât să adauge noi ciudățenii pe lângă cele „egzistente”. Faptul că ne divizăm în halul ăsta pe niște detalii care nu sunt în puterea noastră să le schimbăm… nu folosește nimănui, ci doar le dă combustibil celor care vorbesc și scriu aiurea, aruncând spre noi „haidi bre.. nici măcar nu sânte-ți în stare să căde-ți de acrod cum âi bine”.
Costin a zis
„… pentru că adăugăm o complicație suplimentară în grafia limbii române.”
Ca argumentatie pro bi-litera asta chiar a fost tare !
Nicu a zis
După cum am spus, am fost bi-literă și înainte de 1993. Și complicația – că poate nu m-am folosit eu suficient de bine de context – stă în folosirea a două forme „corecte” de cuvinte: „cuvânt” și „cuvînt”. Adică dublăm multe cuvinte în loc să ne adaptăm și gata.
Sper că nu ai tras concluzia că mă simt mai deștept decât academicienii sau decât George Pruteanu. Nu-s. Însă limba română n-a fost perfectă nici înainte s-o strice „niște unii” în 1993, iar în loc să trecem este episodul ăsta avem șanse să mai dezbatem î/â și în 2145 – asta dacă nu cumva vor vorbi toți arabă pe-atunci și se rezolvă problema. :))
Costin a zis
Nici o ‘broblem’ :
Zalutam cu rezbekt, Jefu.
Aderizat la Romania cu bomba la valiza ascuns, tregut fara broblem control la aerobort. Pastrat dolar american blestemat, bentru construit aigea bomba, dat jumadate la taxi, jumate furat tigan din buzunar.
Indalnit frate Ahmed, batron magazin, ajudat la mine. Discutat cu el la cafenea plan bomba, consumat egler broaspat, intoxicat cu zalmonel, noi ajuns la sbital, doctor roman durut la cur, noi luat cur fok.
Jefu, gu bomba praf antrax nu putut facut la Romania, cineva furat antrax, deci ingercat plan bomba cu bum-bum..!
Mutat apartament frate Ahmed, adus mult frumos aminde de tara mia, fara apa la robinet, geamm sparte ca la Beirut, tigle kazut cap cind vind bate.
Urmarit PROTV emiziune explozia camion azotat, facut frica la mine. Astia romani are tupeu nu gluma ! Urgent trebuie recrutat, jefu ! Bomba cu azotat mare efect aveam…
Inderesat pilotat avion bentru lovit gladire la roman. Vazut delevizor, aparat zbor MIG brabusit singur in ogor la taran, plus taran roman stricat singur gladire, adormit beat , tigara abrinsa, murit soacra, facut chef mare la ei…
Draga Jefu, gineva furat la mine gas pastrat bentru bus la bomba, iar azeara, gind iesit cumbarat baclava, exblodat budelie la barter. Aicia la Romania, mult cretin!
Zbierat, zguibat la sin, cacat be mine de frica !
Jefu, ma indorg acasa!
Asta romani nu are nevoie de terorism, face singur treaba.
Marius Cucu a zis
@Costin, oameni cu har de convingere nu sunt atât de mulți, comunicatori foarte buni… Avem și noi, un regretat, care ar trebui menționat Boaru de la Bibiloteca „N Iorga” de la noi. 🙂
@Nicu, eu mai folosesc, chiar și pe blog, formulări de genul „hai pă blog”, „de pă gard” șamd. Multe sunt aluzii sau mișto făcut pentru câte un ieșean, un gălățean sau ardelean.
Legat de englezisme… am luat-o din ce în ce mai rău razna. Și pun etichetă, în special, pe cei din București: Project Manager sau tot felul de funcții care mai pompoasă decât alta.
Eu zic că sunt doar crize de identitate și că vorba aceea: „să moară capra vecinului” n-a fost degeaba inventată.
Nicu a zis
Da, englezismele inutile mi se par, scuze, de căcat. Nu înțeleg de ce i-ar pica prost cuiva să se intituleze Șef de proiect sau de ce se folosește atât de des „trend” în loc de „tendință”. Astea-s mai rele decât ortografia/exprimarea proastă. Unii abia se descurcă în limba română și-i punem să-și bată capul și cu neologisme pe care nu știu de unde să le-apuce. Cam multe pretenții.
E destul de ușor să folosim exprimări greșite când le auzim frecvent în jurul nostru și îmi mai scapă și mie pe sub radar. Acum câțiva ani mi s-a atras atenția că-i greșit să spun „am salvat niște…” Corect e „am economisit niște…”
Fiecare limbă e o țintă mobilă pentru că toate se îmbogățesc și se adaptează la vremuri. Însă-i important să avem grijă să n-o luăm razna cu greșelile și să fim civilizați când ajutăm pe cineva să se exprime corect, nu să „corectăm” prin ridiculizare – deși, culmea, Pruteanu chiar a încurajat asta. 😛
Costin a zis
Excelent material ! Ce vremuri…
Postolachi Dumitru a zis
Totul ține de cât ai citit la viața ta și ce anume ai citit – eu m-am adaptat destul de ușor la noile norme ortografice dar unele schimbări împing prea mult în direcția gramaticii limbi engleze care nu are nimic de-a face cu gramatica unei limbi de origine latină (franceză, spaniolă, etc)
Plus că există de când lumea și pământul diverse stiluri de exprimare social acceptate (literar, jurnalistic, documentar, tehnic, colocvial, etc)
Dar dacă înțelegi ce-a vrut să spună autorul eu cred că e bine (și aceasta o spune cineva care în clasele V – VIII a mâncat gramatica limbii române pe pâine – făceam în loc de dirigenție gramatică, în loc de latină tot gramatică și dacă voiam primeam și meditații gratuite la clasă de gramatica limbii române).
Marius Cucu a zis
Am avut și eu profesoare care au fost obsedate de gramatică și chiar mi-a prins bine. Mai ales că, în familie, sor mea era disperată să te corecteze pentru orice greșeală.
Legat de citit: se pune cititul de bloguri? Cărți… n-am servit nici pe cele obligatorii pentru școală.
Am câte ceva pentru marketing, dar nu mă poate împinge nimeni de la spate să o citesc. Nici măcar faptul că e posibil să găsesc câte ceva interesant acolo dacă tot a fost numită cartea anului 2014 în domeniu. Dar… cu forța nu se poate 🙂
Postolachi Dumitru a zis
Se pune orice fel de citit pentru că tot ce citim ne influențează modul de exprimare în scris și prin viu grai.
Dar dacă ajungi să citești bălării în cantități industriale sfârșești prin a crede că așa e corect să te exprimi (ai spus-o și tu la final de articol).
În altă ordine de idei, legat de citit, dacă-mi pun mintea termin de citit un roman de câteva sute de pagini în 2 zile (dacă e palpitant îmi iese și într-o zi) dar când vorbim de cărți de specialitate atunci mă întind pe durata a câteva săptămâni pentru că e nevoie să înțeleg și să aprofundez ceea ce citesc.
PS: Recordul personal în materie de lectură beletristică este de 40 pagini citite într-oră (de fapt e o medie).
Marius Cucu a zis
Recunosc că marea mea problemă a fost anii în care am jucat Counter-Strike, iar acolo oamenii sunt de tot felul și limba este „codată”. Cu cât stai mai mult în zona aceea, cu atâț… e mai rău pentru tine. Chiar și acum mai conjung anumite verbe ca să văd câți i trebuie să pun în anumite cazuri.
Valentin a zis
Nu stiam de articolul asta, am scris ceva altundeva, insa…..
Pe mine nu ma deranjeaza ca scrie cineva romaneste fara diacritice (laptop-ul asta de pe care scriu nu e al meu si nu pot obtine diacritice!!), nici cand se dubleaza sau manaca litere, in viteza se mai intampla, nici chiar literele mici de la inceputul propozitiilor.
Ma deranjeaza enorm insa aberatiile gramaticale si de lexic uneori aduse in stadiul in care zici ca au un program de anagrame care le modifica textul, fraze absolut ilizibile si imposibil de inteles, etc.
Si eu sunt inginer, militar pe deasupra. Si vad un pic invers decat comentariile anterioare dilema inginer-alta ocupatie: cred ca inginerul e obligat sa cunoasca limba romana, in timp ce filologul nu e obligat sa cunoasca inginerie.
In definitiv, intai suntem romani, asta e limba noastra MATERNA si abia apoi suntem de o anumita formatie profesionala.
Nu avem voie sa macelarim limba (repet – nu vorbim de greseli accidentale), indiferent de meserie si indiferent de mediul unde ne ,,producem”.
Parerea mea!
Marius Cucu a zis
Total de acord. Limba română trebuie știută, trebuie să știm să ne exprimăm și să scriem corect.
Totuși, cred că suntem de acord că limba română este ambiguă și sunt multe cuvinte și forme necunoscute de oamenii de rând.
Chiar și dezacordurile sau noile modificări ale limbii române sunt ciudate: puțini știu că există doar o majoritate, puțini știu să se exprime corect cu anumite prepoziții și așa mai departe.
Eu voiam să subliniez că nu am pretenții de la acei ingineri să știe șmecheriile limbii române pentru că cei mai mulți și-au văzut de matematică, de mecanică sau robotică(sau alte materii tehnice).
Oamenii sunt răi și vor să găsească orice chichiță, să fie mai deștepți decât vecinul. Mai nou… vecinul de Facebook, de blog, de ziar online citit și așa mai departe.
Costin a zis
Un mare limbolog afirma, nu mai tin minte pe unde am citit, ca adevarata limba (oricare ar fi ea) este cea vorbita de marea gloata din strada si nicidecum cea impusa de gramatici 🙂
Asa o fi ?
Marius Cucu a zis
Păi… fiecare are dreptul la o opinie. 🙂
Costin a zis
Dar totusi ? 🙂