În drum spre Timișoara am făcut un popas spre Deva. La Deva am fost la Cetatea Devei, am făcut traseul de vreo 30 de minute spre aceasta. Am fi avut și varianta telecabinei, dar ploua destul de tare și nu prea funcționa, deși erau oameni de-ai „casei” pe acolo ce ne-au indicat pe unde ar trebui să mergem ca să urcăm pe jos.
Experiența a fost foarte tare și ne-am adunat ceva persoane, până la urmă, chiar dacă ploaia nu ne lăsa în pace. Chiar mă gândeam că pe afară lumea își punea umbrela, pelerina și pleca la vizitat. La noi s-ar fi strâmbat din nas, înainte de pandemie.
În afară de cetate, despre Deva nu pot să zic mare lucru. Nu este un oraș foarte permisiv, dar vremea ne-a făcut mai mult să nimerim la testat mâncarea.
Partea bună a fost că am nimerit chiar în 2 locuri foarte ok. Ambele pe recomandări. Prima a fost de la un coleg, îi zice Cocoșul de Aur, iar cea de-a 2 a s-a făcut remarcată cu o seară înainte și îi zice Perla.
Cocoșul de Aur e cu mâncare tradițională, la al 2 lea chiar are mâncare foarte ok și ieftină raportat la ceea ce oferă. Adică chiar au prețuri mult mai mici decât cele din Ploiești și nu e aceeași calitate.
Puteai sa pui si tu niste intrebari la cunoscatori. :))) Deva e un oras mic, dar misto, cochetel. Sunt lucruri de vazut, Cetatea Deva e cea mai putin spectaculoasa dintre ele mai ales de cand s’au apucat sa faca monstruozitatea aia acolo. Fain macar ca ai ales varianta pe jos.
Eu am fost pe modul Zen. Nu fac research în țară. 🙂 Nu e ca și cum am fi avut încotro.
Tu nu faci „research” nicaieri, la plesneala 4ever/la numar sa fie. :)))