În Budapesta am fost 13 oameni. N-aș putea spune că am fost puțini, dar nici mulți. Oricum, au fost ceva momente moarte în care am zis că era mai bine să fim mai puțini, să ne decidem mai ușor pentru activități.
În Croația am plecat la drum 2 mașini, adică 10 oameni. O familie mai mare cu obiceiuri diferite. De la somn până la rezistența. Ne contraziceam în 3-4, dar în 10 a fost mai mult decât dificil.
Plănuiam să stăm undeva la 12 zile, dar efectiv s-a stat foarte puțin. Ideal ar fi fost să mergem glonț până la primul obiectiv, dar am încercat să le facem pe toate. În plus, unii vor să vadă ziduri, alții vor plajă, alții n-au de gând să vadă și alte obiective. Pe scurt, cel mult 2 cupluri și atât.
Care a fost traseul?
Am ieșit pe la Calafat, am stat o noapte acolo ca să trecem prin Bulgaria și Serbia pe zi. La vamă s-a pierdut timp, în Serbia am ales să mergem pe drumuri naționale ca să vedem, măcar din mașină, orașele.
Am făcut mai multe ore decât ne așteptam în Serbia(am prins ploi torențiale – de fapt și în țară a fost aceiași poveste), eu unul am adormit și am pierdut chiar și zonele pe care le-au povestit ceilalți ca fiind spectaculoase. Ceva gen Valea Oltului.
Am petrecut ceva timp și la vama sârbilor, apropo, eu am mers cu buletinul, ceilalți au vrut să aibă ștampilă pe pașaport. La sârbi parcă treaba a fost cea mai grea.
Dacă acolo mă feream să stau pe internet, în Muntenegru a fost de neatins. Sunt de pe altă planetă oamenii, undeva la 12 euro/mb de date mobile. Așadar, orice ați face… rezolvați-vă treburile din Serbia, e mai ieftin de vreo 20 de ori.
Ah, după ce m-am întors am găsit lista asta de parole de WiFi. Poate vă ajută.
Muntenegru ne-a întâmpinat cu munți. Era exact ce îmi plăcea mie. Spectacol din toate punctele de vedere. Am ajuns târziu acolo față de cum estimasem inițial. Așa că am făcut un popas și-am căutat cazare. Am nimerit aici. Probabil că mă voi reîntoarce doar ca să stau acolo. Drumul este un pic mai lung, undeva la 30 de km de mers din oraș, dar sunt serpentine și nu se merge tocmai ușor. Priveliștea e de povestit, însă.
Muntenegru
În Muntenegru moneda este euro. Mi s-a părut extrem de comod. Nu stai să îți bați capul cu moneda locală, să faci conversii. Ciudat este că nu sunt în UE, vor să adere.
După ce am poposit pe acolo am mers spre Budva unde am stat 2 nopți. S-ar fi putut sta mult mai mult în acea locație, erau multe lucruri de făcut acolo.
Ne-am cazat la o pensiune undeva la 10 minute de plajă. Am mai vorbit cu ceva români care erau cazați la 30 de euro pe noapte, de apartament. Mi se pare mai mult decât decent ce aveau ei. Pentru noi a fost greu să găsim atât de ieftin pentru că… 10 persoane. Am găsit cazarea la băieții(intermediarii) de pe stradă. 30 de euro lor, restul la cazare.
În Budva puteți face plajă, puteți vizita Citadela, portul. În mare aveți plaje cu pietre mari, dar sunt și zone cu nisip.
Prețurile sunt relativ mici. Dacă în trecut oamenii spuneau că sunt puțini turiști, anul ăsta se vorbea că au fost peste 100 de mii de turiști în Budva, fix când am fost noi. Pentru noi a fost de reținut faptul că am nimerit la o terasă de pe plajă în care am cerut ciorbă de vită. Numai vită n-a fost, în rest supa la plic era mai bună.
2 nopți acolo au fost puține, din punctul meu de vedere. Eu aș aloca măcar încă o zi acolo, ca mai apoi să vizitați Kotor sau să îl lăsați ca backup, în caz că vă plictisiți de Budva. E la o oră și ceva de mers cu mașina.
Poți vizita centrul vechi, e frumușel și pe aceiași arhitectură sau poți face activități pe munte. Dacă ai companie plăcută poți urca cele 1350 de trepte ca să ajungi la San Giovanni. Noi am văzut-o de jos, dar ar fi fost greu să urnesc toți oamenii până acolo. Atenție că se poate vizita până la 8 seara și prețul e undeva la 3-4 euro.
Ah, acolo bifăm pentru viitor: aveți grijă la luminile de întâlnire. Noi ne-am luat-o și am dat-o la pace cu milițianul să dăm jumătate de sumă ca să „plătească” el. Ar fi trebuit să facem tură la poștă și să ne întoarcem la el cu chitanța. Probabil știa el ce știa… 🙂
După ce am trecut de Kotor am ajuns în Croația. Primul oraș a fost Dubrovnik. N-a fost chiar simplu de ajuns pentru că au fost ceva vămi acolo. Ba cu Muntenegru, ba cu Bosnia, ba Croația. S-au luptat băieții pentru granițe și e nebunie pe acolo. Nu a fost război degeaba. A fost o perioadă aglomerată și-am pierdut și ceva timp pe acolo.
Ah, dacă nu mergeți cu mașina puteți vizita Kotor chiar și din Croația. Sunt curse regulate, iar biletul costă undeva la 20 de euro.
Croația
Primul popas a fost făcut în Čelopeci, lângă Dubrovnik. Nu am stat foarte mult acolo, am auzit că ar fi fost ceva plaje frumoase în zonă, dar am ales să ne cazăm acolo pentru că eram cu mașinile și prețurile pentru cazare erau mult mai ok acolo. Avantajele roadtrip-ului!
Dubrovnik – prima oprire în Croația
În Dubrovnik e nebunie cu cazarea. Sigur, dacă poți da câteva sute de euro de persoană poți avea și cazare acolo. Am văzut și ceva hosteluri, dacă ești mulțumit de ele acolo sunt prețuri mai ok.
Airbnb era full în perioada în care am fost noi, iar Booking ne-a dus la un sat de lângă. Aveți detalii aici. Noi am avut un etaj disponibil. Citiți mai multe aici despre parcări și experiențele noastre.
Dubrovnik mi s-a părut cel mai scump dintre toate. De la parcări, la mâncare, la restaurante.
Plajele lor erau interesante, priveliștea, așa cum veneam din Čelopeci era superbă. Dar puține cu nisip fin.
Fără probleme puteți aloca mai mult decât 2 zile pentru Dubrovnik. Din punctul meu de vedere, a fost cel mai spectaculos oraș.
Ah, aici trebuie să aveți moneda locală. Curs prost, schimbare cu comision, puține magazine cu POS. În celelalte orașe nu e chiar așa, se poate plăti cu euro.
Split
De la Dubrovnik ne-am îndreptat spre locația finală. Am mers spre Split, iar acolo n-am avut timp de mare lucru. Centrul vechi, am făcut o croazieră cam lungă pe mare și cam ăla a fost timpul. Pe mare aveai multe de făcut, de la croaziere de o zi până la cele de câteva ore. Noi am avut 3 ore de mers pe apă. Mult prea mult pentru unii.
Krka
De la Split ne-am dus direct spre Krka. Am scris mai multe aici. Parcul național e super. Prețurile sunt relativ ok pentru ceea ce este acolo. Am dat undeva la 140-150 de lei, iar dacă voiam să mai plătim puteam să mergem și ceva mai sus.
Ai noștri s-au plictisit și pe zona asta. E drept, am prins și canicula și te topeai la soare. Dar majoritatea a decis să fie pe repede înainte și aici.
Pula – ultima oprire
De la Krka am ajuns direct în Pula. Orașul cu cea mai mare semnificație pentru noi, dar nu chiar așa turistic pentru ei. Eram deja foarte aproape de Italia, erau mulți care știau mai bine italiană decât engleză, iar priveliștea nu era chiar wow, dacă ne raportăm la celelalte orașe. Dacă zburați direct în zonă o să vi se pară tare, ca orice oraș din Croația.
E drept, am făcut un tur de insule, pe mare, cu o barcă și acolo era spectaculos. Inițial, doream să plecăm din Pula, dar până la urmă am vrut să vizităm și Rovinj. De acolo am luat barca și am rămas până seara pe o insulă. Acolo am dat de plaje cu nisip.
Sunt tot felul de oferte, unii dau băutură, unii dau băutură și mâncare, alții nu dau nimic, doar te transportă de colo colo. Mai sunt oferte în care vezi delfinii, în care poți face snorkeling și tot felul de activități.
Prețul era în jur de 20 de euro de persoană și eram cam 2 trasee disponibile pe la fiecare barcă. Găsiți în port băieții. Ah, și negociați. Funcționează oricând, mai ales dacă aveți copii.
Pe insula „privată” pe care am rămas la plajă era suficient de multă lume. Totuși, cred că apa din cadă de la mine era mai murdară decât acolo. Era o locație de vis.
Inițial, am vrut să ne întoarcem pe la Belgrad, dar am schimbat traseul acolo, așa că ne-am întors pe la unguri, ca să dăm un check in și din Balaton. Lacul este ok, dar evident nu așa de spectaculos ca în Croația.
Totuși, planul de a merge pe autostradă și pe drum ok nu s-a nimerit. La unguri au fost blocaje în trafic, au fost lucrări, am prins accident, poate chiar mai mult decât pe Belgrad.
Cât a costat totul?
E greu de estimat cât a fost totul, e în funcție de fiecare, de pasiunile pe care le are.
Ca idee, pe ansamblu, Muntenegru e foarte ieftin, poate chiar mai ieftin decât la noi, sigur mai ieftin decât în Mamaia, Croația, în schimb e mai scumpă. A fost și un pic mai greu de estimat pentru că plăteam fie în moneda lor, fie în euro și ne-am cam amețit. Știu doar că am pus și cu 8 lei litru de motorină.
Estimativ, am ajuns undeva la 3500-4000 de km făcuți, iar mașina a consumat undeva la 8-9 la sută. Aici depinde de fiecare cum merge. Estimativ, pe autostrăzi, vignete și bac și toate cele ne-au dus undeva la 300 de euro. Aveam o foaie cu tot ce s-a cheltuit, dar pur și simplu ne-am pierdut în detalii. Ceva prețuri din Croația pentru autostrăzi ar fi astea. În rest, sârbii sunt calmi și ieftini, muntenegrenii la fel, în Croația a fost grosul din punctul ăsta de vedere.
Deh, data viitoare vom ști ce să facem, cum să ne strângem.
Am vrut să fie un articol mai lung pentru cei care caută informații despre trasee spre Croația via Muntenegru.
Sunt ferm convins că nu veți regreta plecarea, dar dacă vă inspirați de la traseul nostru luați cel puțin o zi în plus pentru fiecare oraș. Eu unul am simțit că e mult prea multă alergătură și n-am avut timp să vedem obiectivele principale. Nici nu mai vorbesc de cele secundare.
În general, discutam despre: ai strâns bagajul, acolo o fi bine unde mergem?! A fost mult timp pierdut pe treaba asta…
Până acum ceva timp era nevoie de kuna, dar croații au întrat în zona euro și puteți plăti și în euro. Evident, e o perioadă de tranziție, probabil că la magazinele mici încă e nebunie.
Muntenegru e vis! Deși nu planificasem nimic, am „aterizat” în Budva pentru câteva zile cu soața și 100% vom reveni pentru o perioadă mai lungă (să simți cu adevărat ce înseamnă o vacanță acolo). Sunt cam pe fugă acum, dar voiam să punctez faptul că au pachete de internet pentru turiști, la 5 euro / 100 GB / 5 zile sau 10 euro / 200 GB / 15 zile. De asemenea, au un add-on cu 1 euro și ceva, apoi poți suna cu 5 cenți / minut în vreo 40 de țări. Așadar, nu e vina lor, ci a noastră că nu ne prea informăm când mergem undeva. Eu unul am fost habarnist, dar am aflat acolo și mi-a prins taaare bine! ? S-auzim numa` de bine!
Știu, erau peste tot reclame cu netul de acolo. Am pus și eu în articolul separat de aici. Ideea a fost că n-am stat foarte mult în Muntenegru, decât vreo 2 zile și ne-am descurcat cu WiFi-urile de pe acolo. În Budva ai free pe anumite zone, cârciumi cu 4-5 euro cu bufet suedez.
Altfel, eu am folosit Digi Oriunde și-am sunat gratis, când dădeam de wifi bun, în special să caut cazarea mai departe 🙂
Muntenegru este o tara foarte frumoasa. Impresioneaza prin peisaje superbe, orase cu arhitectura frumoasa, istorie si vechime. Este o tara accesibila pentru noi romanii si pentru straini, de ce nu. Preturile nu sunt foarte mari si nici distanta nu este un impediment. Orasul Budva este foarte frumos, poti merge la plaja, te poti plimba pe malul marii, pe strazile orasului…din punctul meu de vedere este o destinatie super. Recomand!