Am urmărit prea puțin subiectul noradrenalina și cu medicii implicați asta pentru că sunt de părere că dacă presa este acolo… ea o să caute râcă și scandal. Va tăvăli orice subiect până va stoarce fiecare punct de audiență. Presa e bună până într-un anume punct.
Youtube mi-a recomandat un video de la un medic ce îl urmăream când era rezident și făcea ture cu ambulanța prin Cluj. Apoi, și-a luat tălpășița prin Irlanda și nu știu dacă s-a mai întors sau dacă mai are de gând să o facă.
Materialul este despre noradrenalină și cred că e important de văzut pentru că este publicat anterior scandalului.
Acum eu nu judec, însă, am avut și experiențe proaste și bune cu medicii, de-a lungul timpului. Da, e greu să îi găsești pe cei buni, însă experiența mea de la terapie intensivă a fost foarte bună, cu toate că aveau echipament de când lumea.
Doar că reiau și eu discuția din video. Suntem departe de a înțelege ce se întâmplă în vest, cu moarte asistată, cu toate procedurile care la noi nu sunt. S-ar putea ca inclusiv la noi să fie o practică nereglementată, dar care în vest este comună și normală. Dar totul acționat legal, reglementat.
Bine, noi din motive de religie nu donăm organe oamenilor care sunt în viață și au nevoi…
Este foarte greu de acceptat când ești aparținător. Pe 14 iulie a murit un bun prieten la ATI Sf. Pantelimon. După ce a „căpătat” o bacterie tot acolo, în spital.
Problema este ca a avut o evoluție sinusoidală, acum era bine și spuneau că-l mută în salon, acum îl găseau în semicomă, iar medicii nu comunicau cu familia. Aveau un răspuns tip „nu știu, eu am preluat pacientul la intrarea în tură. Nu știu istoricul.”
Asta da, știu o grămadă de persoane ce au luat din spital bacterii și au făcut complicații.
Da, complicatii cu cititul stilpilor… Curat cultura.
Experiențe prea bune cu medicii nu pot zice că am avut, dar DA, sunt pentru moartea asistată (sinucidere asistată) atunci când cazul e grav, ireversibil și produce multă suferință pacientului, de exemplu în caz de cancer terminal, totul legal, verificat prin 2-3 medici diferiți iar asta ar trebui pus pe hârtie din timp când pacientul e sănătos și lucid pentru ca familia să nu-i poată bloca decizia. Deasemenea sunt pentru donarea de organe când pacientul e în moarte clinică ireversibilă, sunt și pentru incinerarea la crematoriu, procedură mult mai curată și ieftină decât cea clasică.
Și eu sunt de acord. Am o nepoată în Olanda și ne povestea că a fost la un chef dat de un vecin care urma să meargă la eutanasie. Omul bolnav de cancer știa că urmează perioada cea mai cruntă a bolii și s-a programat frumos, și-a luat rămas bun de la cei dragi.
Prietena mea era tare amărâtă pentru că nu și-a luat rămas bun de la el și nici preotul nu a știut să-l aducă. Ea le reproșează că nu au comunicat. Duminică la prânz era cât de cât bine, iar seara au sunat-o că a murit.
Pana acum am avut experiente ok si sper sa ramana asa..
Personal nu am ce să le reproșez personalului de la ATI( am ajuns acum câtva ani pe acolo, ceva de alimentație,De fapt 2 persoane o femeie și un bărbat le datorează viața,erau în moarte clinică, și doctorița și o asistentă de gardă au reușit să le resusciteze).Cât despre moartea asistată cât timp avem o grămadă de habotnici fani Teodosie nici o șansă .
„
”
Si care mai exact e religia aia care interzice asa ceva pe la noi?
Penticostalii.
Pai si ce treaba avem noi cu un cult minoritar, care au libertatea de a isi urma propriile lor reguli, conform drepturilor prevazute in Constitutie, dar, totusi … sunt un cult minoritar? Ce relevanta are in discutia treaba asta, aceleasi reguli avandu’le la nivel international, nu doar in Romania?!
Ceea ce scapa atentiei e fix lipsa de comunicare dintre medic/calau si pacient/victima, sau cu familia acestuia. In multele cazuri de deces subit/suspect, decizia a fost unilaterala si nu a apartinut familiei. Puscaria pe viata mi se pare o corectie prea blanda. Moarte pentru moarte ar fi echitabil.