Recunosc că până mai ieri nu știam că avem parte de HFR la cinema. Eu aș vrea să vorbesc din perspectiva mea de om care observă un pic diferit lucrurile.
Înainte de toate, deși a fost prin zonă un televizor 3D la momentul lui, mă bucur că tehnologia 3D nu a ajuns în prin plan. Da, anii de glorie ai 3D-ului îi consider până prin 2016. De atunci oamenii din industrie și-au dat seama că nu prea poți să te pui cu oamenii, mai ales că tot mai mulți devin ochelariști și schimbă ochelarii cu alții. Disconfort.
De fapt și de drept, se lucrează la 3D de prin anii ’90, iar lupta nu pare a fi terminată, mai ales că cei de la Asus au anunțat anul ăsta un laptop care nu are nevoie de ochelari 3D.
Ce înseamnă HFR?
În termeni simpli: High Frame Rate. În principiu, omul ar trebui să zică: mai mult, mai bine. Toți vrem mai mult, nu?
Filmele în cinema se trag în 24 de FPS-uri. Este lege.
Pe Youtube vedeți foarte multe materiale în 60FPS. E un compromis pentru că e mai comod să îi dai ochiului o mișcare cu mai multe cadre pe secundă. Mușchiul e mai relaxat în anumite condiții și nu obosește atât de tare. Dar compromisul ăsta face ca anumite mișcări ale camerei să nu mai fie atât de naturale. Pe canalul meu de Youtube, m-ar ajuta o abonare aici, mă încăpățânez să merg mai puține frame-uri.
Ca de exemplu, pentru camerele foto avem câțiva metrici importanți când filmăm:
- rolling shutter
- shutter speed
- numărul de FPS-uri setate pentru cadrul luat
Ultimele 2 sunt în strânsă legătură când alegi să filmezi ceva. Primul este o caracteristică mai tehnică a aparatului foto, depinde cât de bun sau cât de slab este acesta.
În principiu, aparatele foto de compromis au rolling shutter agresiv. Prin asta înseamnă o imagine mai proastă, mai neclară/ sacadată în anumite condiții.
Creatorii de conținut de pe Youtube nu fac legătura între lucrurile acestea și, de multe ori, aleg să folosească în condiții greșite aparatura. E mai simplu să folosești mai multe FPS-uri ca să acoperi anumite erori. Mai mult, cine a lucrat cu mai multe FPS-uri a observat că imaginea mai clară este cea la 24P, nu la 60P. Sau la 120P. Dar la fel, nu e o regulă, vorbim despre camerele slabe, așa cum este și A7IV-ul meu, nu cum sunt cele de cinema.
Sunt lucruri de finețe pe care nu știu dacă pot să le exemplific foarte bine: dar una este să ai o imagine fluidă, stabilizată de o macara sau de o șină, plecând de la 24P, alta este să ai încontinuu 60P și mișcarea aceea să pară că o „ia la fugă”.
Eu nu militez neapărat pentru 24 de FPS-uri, în schimb, prefer 25 de FPS-uri pentru filmări în general, pentru că suntem europeni și așa avem infrastructura electrică.
În cinema se creează un ambient de la 0 și este bine să ai 24 de FPS-uri.
HFR pentru televizoare
Dacă mergem în zona televizoarelor nu este cu nimic diferit față de ceea ce se întâmplă cu camerele video, cu ce vor oamenii să filmeze, doar că sunt termenii oarecum diferiți. Se vorbește de judder, Soap Opera Effect, de motion blur, lucruri pe care inclusiv brandurile de televizoare încearcă să le rezolve prin software. Mai mult, eu când export materiale am posibilitatea de a le da în variable frame rate(VFR) sau fixed frame rate. De acolo au apărut termeni precum VRR pentru televizoare.
V-am mai zis: este o conexiune între cele 3 entități care aduc filmele în casele noastre sau la cinema. Fiecare ruptură sau fiecare creator care face lucrurile diferit schimbă direcția lucrurilor.
HFR la cinema
Căutând detalii despre HFR am văzut că tehnologia 3D HFR a fost prezentă pentru mai multe filme 3D. S-a început cu The Hobbit și acum se împinge Avatar 2 pentru treaba asta.
Cumva sunt de acord cu mai multe FPS-uri pentru filme de genul, creative, fără personaje reale, cu mult SF așa cum este Avatar, dar mai mult nu.
Domnul de mai jos comentează Avatar 2 pe un ton diferit și ar zice că ar trebui să filmezi doar anumite cadre cu HFR, nu orice cadru. Dar cred că a explicat ceva mai bine decât mine, pe text.
Din punctul meu de vedere de consumator de cinema, clar prefer HFR pentru ca imaginea e mai fluida iar la scenele foarte rapide se vad detaliile mai clar ceea ce pentru mine contează foarte mult ?
Nimeni nu vrea o imagine sacadată pe imagini rapide, dar nu și pe restul materialelor, acolo unde nu e natural, la cadre mai statice.
Ba da, eu vreau purici si imagini sacadate.
Și eu!
ionica, tu ești obișnuit și cu ce îți oferă Iphone. E normal să vrei purici.
Oricat de bun sau de prost ar fi un film (ma refer la actiune, caci pentru asta se duc oamenii la cinema sau il vizioneaza in alte locatii), nimeni nu va putea raspunde daca imaginea a avut intre 0 si 120 FPS si pentru cat timp, dar cu siguranta, unii ar putea povesti ce-au inteles din insiruirea de imagini care se numeste film. In ultimele doua decenii, n-am intalnit aproape niciodata imagini sacadate, ci filme bune sau mai putin bune ca actiune. La inrebarea: „Cum a fost filmul?”, raspunsul meu ar fi „Alb-negru sau color”. Sunt in eroare daca spun asta?
Acum cativa ani, la fisiere de tip avi, mpeg, etc. parca nu simteam diferenta de la 24fps (23.976) la 25, dar o simteam la 29,75.
În copilărie, tata avea obiceiul să mă ducă la câte un film la cinema în fiecare săptămână. Abia după ce am nimerit la un film foarte plictisitor am realizat că, spre deosebire de ceea ce vedeam la televizor, astea din cinema erau color. Eram obișnuit ca filmele să fie alb negru de la televizor, dar la primele filme m-a atras atât de mult acțiunea încât nu am dat atenție faptului că erau primele filme color pe care le vedeam.
Abia când am dat de un film indian din cele în care el o iubește pe ea dar ea are probleme si se tărăgănează actiunea la nesfârșit am exclamat: un film prost, dar parcă imaginea este mult mai reală!
În apărarea mea zic că am dat tot ce am avut mai bun. 😀