Ești om care la viața lui a făcut SEO, care a vândut link-uri SEO, a avut PBN-uri, a trecut de la afiliere la PPC și a tot continuat să scrie pe blog. Sunt aproape 14 ani de când am tot făcut lucruri de genul. În 14 ani de zile am învățat să scriu. Cred că e cel mai bun termen. Că deh, la mate info, la automatică nu se face comunicare. Proful de algebră era un analfabet, proful de matematica roboților nici acum nu știe să comunice eficient. Am fost varză la comunicare, poate chiar la exprimare și… încă mai muncesc la asta. Acum zici că am un soi de ADHD. De multe ori scriu la 3-4 idei deodată. Da, încep o introducere pentru un articol, las și revin la alta. E haos ce fac eu. Dacă mai dau și un Twitter s-a dus naibii totul…
De asta am și renunțat de multe ori la telefon. Să mai scap de distrageri.
Cumva, motivația nu mai era pe text. Am învățat din toate. OK, sigur că nu mă pot compara cu un SEOist care toată ziua face magazine online sau face din rahat bici. Însă, putem avem o discuție pertinentă, zic eu. La fel și la celelalte.
În paralel, cât am avut jobul, am băgat regie de emisie și tot ceea ce ține de TV. Editarea video am păstrat-o pentru că am văzut cumva că se leagă lucrurile. Și… pe extern faci câteva mii de euro bune pe zona asta. De ce să dau cu piciorul la ceva care se va baza pe video tot mai mult?!
Cumva, toate acestea de mai sus le făceam la volum. Ca de exemplu, un articol de tip opinie, fără o documentare, se scrie în o oră. Scrisul efectiv ia puțin, contează să îți vină ideea. Să fii odihnit să îți vină ideea. Dacă este o preluare dintr-un comunicat durează și mai puțin. De aceea au început să apară 2-3 d-astea pe zi pe aici.
Pe video, în schimb, am făcut niște calcule de duzină. E drept, având background-ul din zona de TV, am niște așteptări. Țin minte foarte bine că atunci când am ajuns la Prahova TV efectiv băgam un cablu în fiecare seară ca să schimbăm de pe un calculator pe altul. Când mi-am dat demisia… puteam să mut de pe Transfăgărășan totul. De fapt, chiar am făcut-o de câteva ori. Nu e nimic SF, oricine poate dacă are investiții.
Eh, Youtube-ul l-am început cu 14 lei. Cu un autocolant pe un perete. Atât. Aia a fost singura investiție efectivă, pentru Youtube. O folie de aluminiu în geam, iar tot ceea ce ține de aparatură… exista. Până și buretele de pe tavan a fost improvizat, iar mocheta pentru ecou este de fapt: „două carpete”. Salut Cătălin – ne vedem cândva sus, la un CS. 🙂
Ce am investit până acum a fost: timpul. Timp ca să scapi de prostiile din cap, în primul rând.
Am râs de emoțiile altora, le ziceam bancuri în cască, îi enervam la culme. Era boala mea să enervez omul, să văd cum reacționează, mai ales înainte de emisiunile în direct. Știți cât îmi ia până îmi intru în ritm? 2 ore?
În o oră aranjez ca trepiedul să fie la bulă, lumina să pice fix cum vreau, verific recorder, verific microfon(pun setul 2 de baterii la încărcat în caz că ne lungim).
Pentru 10 minute de filmare sunt 40 de minute de brut. 40 de minute în care mă bâlbâi, înjur, mi-e cald, mi-e frig.
Înainte de toate „aranjamentele”. Fă-te om de sticlă: șterge ochelarii, ridică moțul, verifică barba(mi-a zis cineva în privat că e prea accentuată barba, să am grijă să o îngrijesc), verifică să fie tricoul călcat(efectiv, toată viața mea am mers cu tricouri „călcate pe burtă” – m-a durut undeva cum arăt, atât timp cât pot purta o discuție OK cu omul din fața mea.
Toate detaliile astea se duc la 3 ore efective.
Sigur că se pot optimiza lucrurile și… am deja un plan de bătaie, dar durează până se implementează. Birocrație mare la mine aici: până ajung să zic domnului de la spălat rufe, la cel de la călcat, până la cel care scrie scriptul, cel care filmează și cel de montează… durează.
Glumesc, evident. Eu fac absolut tot. Dar voi mai elimina din pași când se va automatiza.
Scriptul. Am uitat să vă zic de script. El trebuia să fie la început. El începe imediat după ce am făcut recenzia text. Îmi ia o oră dacă sunt 100% focusat pe ce am de făcut. Dar baza și testarea sunt deja făcute. Nu am ajuns la 1 la 1. Să fie un singur script. E din ce în ce mai bine, dar clar că ce e pe text nu are legătură cu ceea ce zic pe video.
Ideal ar fi să citesc înainte de a filma scriptul. Dar uite că nu o fac și când filmez dau de greu. Dar învățăm hard way.
Evoluție
Motivația cea mai mare este atunci când… începi să pui pas cu pas lucruri mici. Probabil voi nu le vedeți, dar eu mă aud cum fac o inflexiune, cum pun accentul prost pe anumite cuvinte, cum le articulez prost, cum gesticulez. Chiar dacă este prim plan ca încadratură… pe dedesubt încep să gesticulez. Pas cu pas. Doar că nefiind făcut pentru asta nu se corelează totul cum trebuie. De asta și la salsa în prima lună am dat doar din picioare, nu puteam să unesc mâinile cu picioarele. Atât de bine funcționează creierul meu.
Doar că… practicând efectiv simt că e evoluție. De ascultat însă… încă nu mă ascult. 🙂 Nu cu plăcere. E psihologică și treaba asta. Și culmea eu montez. Eu îmi tai din cuvintele prost puse.
Apoi urmează detaliile. B Roll-ul, cum se mai zice pe Youtube. Recunosc că, de când cu „apărutul cu fața” fac mult mai sumar partea de detalii. Înainte mă uitam după lumină, căutam să fac avioane. Nu băga nici naiba de seamă că pun slider-ul, că vine lumina dintr-o parte sau din alta. Acum încerc să ilustrez tot mai mult că lumea se plictisește. Dar banalități. Nu e ăsta singurul scop, nu îmi place să dau Cut-uri pe imagine, nu vizibile, așa că acopăr greșelile cu imagini. Pe Youtube se poartă, eu nu vreau să fac asta.
Apoi urmează poza de început: featured. E mai importantă decât credeți mizeria aia de poză. Am făcut câteva teste și efectiv lumea nu dă click dacă nu e ceva interesant. Mă pricep mult prea puțin la ea, însă durează ore bune pentru o poză OK. E un avantaj și pentru text că… o mai folosesc și aici cu mici adaptări.(pe video merg un pic mai mult spre clickbait)
După ce am scris articolul text pe blog și după am o testare efectivă am ajuns la 3 zile de postat material pe video.
Nu mă plâng, îmi permit să pierd timpul ăsta și să câștig pe alte părți. Deschiderea oricum a fost, beneficiile au venit atât direct, cât și indirect. Ar trebui să fiu ipocrit să zic că nu este profitabil ce fac. Este un business, plăcere a fost când îmi dădeau de mâncare ai mei. Că, momentan, aș putea să fac o nuntă, să editez un botez și să ies mai bine, da, dar perspectiva e alta, nivelul este altul. De altfel, proiecte sunt mai multe pe video, decât cele de pe text. Aș număra pe degete cele pe text, anuale.
Dar, deși știam multe dintre toate cele de mai sus, pe foarte multe nu le-am putut lua în considerare pentru că nu am fost în pielea celui care apare cu fața. Efectiv e un stres de rahat, să nu mai zic că sunt în apartament: se aude vecinul, se izolează un bloc, se aude un parc, mai izolează unul pe partea cealaltă, mai vine o caniculă și nu poți sta în balcon și nu pornești aerul că se aude pe sunet. Detalii!
Trafic
Pe blog sper să ajung undeva la 200K de unici. Totuși, cu tot „spamul” meu, nu pot să împing mai mult de 500 de oameni în prima zi, pe video. Mă bucur pentru fiecare abonat nou, mai mult decât abonații la Newsletter de aici. Contorizez și like-urile sau faptul că mai vine ceva trafic din recomandări, direct de pe Youtube. A fost un canal cu… de toate. Nici măcar Google nu a știut ce să ceară de la el. În plus, e monoton, nu mă axez pe divertisment deloc, ci pe posibilii cumpărători ai produsului.
Poza de mai jos este cu statistica pentru un televizor de la Philips, însă la cea cu Honor mi s-au dublat recomandările, sunt undeva la 60%, ceea ce înseamnă că Youtube începe să știe de mine.
Încerc să fiu cât mai transparent posibil ca să se înțeleagă că nu e chiar joacă și că ușor, ușor va fi o chestie care nu va putea fi susținută doar de un singur om. Și chiar dacă am reușit să fac și video și textul să apară în același timp, mă gândesc că pe text pot corecta, pe video… dau fail. Mă îngrop în hate.
În altă ordine de idei, dacă vedeți articolul ăsta înseamnă că am muncit în avans și am ajuns cu bine în Portugalia.
Iti place fado?
Tu vrei să-i iei locul lui… Buhnici sau lui Cadar ?
Nu chiar, Dan e băiat fin. ? au fost seri lungi.
M-am gândit și eu mult la poza de copertă, am observat că aia face totul în mare parte.
Din ce am mai observat, TT si YT trimit by default niște trafic, dacă ai ce trebuie : poză + content ok și generezi interacțiune, te bagă în alt layer și mai trimite, dacă nu, moare!
Foarte interesant articol. N-am stiut niciodata istoria din spatele crearii de continut. Ca simplu observator pot spune cum cred eu ca ar trebui facuta o prezentare pe Youtube. Daca m-as apuca de prezentari, cu siguranta n-as fi eu subiectul principal in video, ci produsul. Cred ca n-as aparea in filmare decat poate la sfarsit, iar asta ar rezolva multele probleme enumerate in articol (nu ar mai fi important cum arat). De fapt, nu este o prezentare de moda sau a mea, ci a unui produs, iar lumea asta cauta. Cu o inregistrare text si o muzica bine aleasa pe fundal, un video poate deveni de cateva sute de ori mai interesant si mai atractiv. Dar asta este doar o parere personala, iar ca un necunoscator ce sunt, poate fi gresita. Ar mai fi ceva. Discutia libera trebuie sa fie cu adevarat libera, iar prompterul folosit doar in caz de nevoie. Comunicarea ar trebui facuta ca o discutie libera, fireasca cu un prieten, sa convinga, sa fie impartiala, sa existe comparatii intre produsul prezentat si altele similare, sa dea senzatia unui dialog desi e monolog, nu ca o datorie fata de auditori/vizualizatori.
Este greșită (părerea) – greșită în sensul că ceea ce crezi tu că ar merge a fost încercat de alții și… n-a mers. Lumea până la urmă rezonează mai mult cu persoana care expune un produs, de asta te întorci la un canal. Un material care doar arată produsul (b-roll) ar fi rece și te-ai plictisi repede de el. Părerile și abordările oamenilor fac un material mai interesant – de exemplu unii prezintă folosirea unui produs pe parcursul unei zile.
Marques Brownlee (MKBHD) s-a remarcat prin prezentarea produselor cât mai aproape de ochiul utilizatorului prin stilul de filmare, de asta apare de multe ori cu telefoanele în mână. E greu să ai o discuție liberă în care să faci o sinteză a informațiilor în câteva minute – pentru discuții pe larg există podcast-uri – iar pauzele, bâlbâielile sau tăierile multiple deranjează.
Eu nu utilizez chipul, însă nu sunt de acord cu muzică și text pentru că mulți pun în surdină clipul și vor să audă vocea. Am putea utiliza voci AI, dar ar fi totul prea impersonal…și așa este.
Nu ma injurati, dar mi-a placut la nebunie asta:
Daca credeti ca isi are locul aici, ok, daca nu, nu-i problema.
P.S. Marques Brownlee n-a vazut clipul asta. Pot arata sute de clipuri pe Youtube, fiecare cu sute de mii de vizualizari, in care producatorii clipurilor nu apar nici macar din greseala. Degeaba avem un continut facut ca la carate dupa „canoanele” folosite de experti, daca numarul de vizualizari este dramatic mai mic. Scopul este invers iar rezultatul e la fel.
Mi se pare ciudată abordarea ta, mai ales pentru că observ că n-ai urmărit deloc fenomenul. Așa zisele canoane înseamnă producție video, iar faptul că respectarea lor e bun augur au observat-o pe pielea lor ăia care produc conținut. Ei au încercat de-a lungul timpului de toate și n-au crescut (unele canale fulminant) pentru că n-au făcut ce trebuie, sau ce a cerut publicul. E de-a dreptul straniu să nu realizezi că mii de oameni scot în evidență aceleași produse, trebuie să fie niște factori acolo pentru care sunt preferați unii dintre ei.
MKBHD e cumva un etalon pentru că a pornit ca un puști într-un dormitor și a atins statutul de vedetă într-un mod cât de cât natural, spre deosebire de alții – Unbox Therapy îmi vine în minte.
Nu prea văd cum îți susții argumentația cu fpt (sau Front Page Tech), unde probabil marea parte a succesului se datorează protagonistului (care apare peste tot, tot timpul) și a clickbait-ului. Nu știu unde ai văzut numărul vizualizărilor mai mic, probabil pe canalele mai mici – cum spuneam sunt mulți care prezintă același produs, nu pot avea toți același număr de vizualizări.
Legat de cine apare și ce vorbește, depinde și de tipul canalului și poate și de noroc (ar fi culmea să nareze cineva un videoclip al unei piese). Poate la unii a prins și a ăsta a devenit acel factor particular care a făcut diferența. Altfel, n-a pierdut nimeni nimic pentru că s-a dus spre ceea ce numim producție video. Numărul de vizualizări mai ține și de intervalul de timp, nu e tot una 100k în 10 ore sau 150k în 10 ani.
Dau un citat din ce-am scris in primul comentariu: „Dar asta este doar o parere personala, iar ca un necunoscator ce sunt, poate fi gresita.” E ceva in neregula cu asta?
Încearcă să arăți și experiența de utilizare, de exemplu setup sau funcțiile pe care crezi că le-ar folosi lumea pentru a atrage vizualizări și de la cei care au cumpărat produsul. De multe ori ai cumpărat ceva fără să te documentezi excesiv și vrei apoi să te asiguri că nu îți scapă ceva.
De exemplu eu am cumpărat recent un aparat foto (Nikon) și a fost o decizie de moment – cam ăla era bugetul, aparatul era deja la reducere, părea a fi ce căutam, iar fiind un mirrorless nou Nikon cât de prost putea fi? – și practic m-am tot uitat la review-uri după ce l-am cumpărat. Au fost ok, doar că era deranjant că toți încercau să explice pentru cine e aparatul, în sensul de cine ar trebui să-l cumpere – nu prea își au rostul discuțiile astea după părerea mea, că e totuși un kit entry level de o mie de euro.
Adică să împachetez cu un soi de tip and tricks?
Ceva de genul, dar nu foarte în detaliu, să nu fie extrem de încărcat.
Mi se pare că blochez un pic subiectul, de exemplu, dacă vorbesc despre o chestie la sunet la un telefon și o să vorbesc doar acolo se va pierde informația. Trebuie cumva să separ lucrurile pentru că n-aș vrea să repet anumite lucruri. Nu aș vrea să sar de 10 minute cu materialul. E retenția pe la 5-6 minute acum, dar mai mult cred că se va dilua, în loc să îi țin aproape. Plus că… trebuie să găsesc să vorbesc cât mai mult pentru public larg, nu pentru noi, cei mai tehnici. Mai gândesc cum împachetez, deocamdată, mă focusez cum să fiu cât mai confortabil în față, am băgat cursuri de dicție, poate, poate.