John a alergat după candidații de la primăria din Ploiești. M-a provocat să scriu și câteva rânduri despre chestia asta, așa că i-am făcut pe plac. El a zis și zice mereu nu politică. Eu zic că e o limită pe care a trecut-o pentru a intra în liga influenței. Vrei să fii băgat în seamă, să ajungi pe posturile naționale, faci politică!
Înainte scriam destul de mult despre scârbele de politicieni. Credeam că schimb opinii. Poate că s-a întâmplat, poate că nu. Dar am rărit-o cât am putut cu băieții ăștia.
Din 2010 sunt în presă. Chestii d-astea tehnice, din spate, dar suficient să ți se formeze o scârbă totală de tot ce e în presa locală. De-o parte și de alta a baricadei.
Anul ăsta, însă, s-au făcut progrese. Jegul de campanie s-a mai potolit. DNA, CNA și-o lege mult mai strictă. Asta i-a făcut pe politicieni să îmi invadeze spațiul din online.
Să îmi apară pe Facebook, în reclamele adwords, exact acolo unde nu voiam să îi văd.
Au ziare locale și manipulează la greu. Ieri am văzut chiar un livestream cu o postare sponsorizată de la un partid. Scârbă!
Cu cât se promovează mai mult, cu atât îmi va fi scârbă de politicianul ăla.
Campania în Ploiești
Au fost ceva dezbateri pe la noi. În emisiune promiteau, se certau, oamenii credeau că x e tare, dar x se baza pe minciuni. A recunoscut că e greu de crezut că se vor putea face proiectele. Lumea ar trebui să nu pună botul pentru că, Ploieștiul este aproape în faliment. Bugetul va fi foarte, foarte mic pentru că au dat buleală cu proiectele europene.
De ce mi-e scârbă de ei?
Sunt 13 candidați în Ploiești. De ăștia de la partide nici nu discut. Numai când aud de PSD, PNL, ALDE și toate caricaturile astea de oameni mi se face scârbă.
Independenți
Nu există cu adevărat în Ploiești. Unii vin din partide, alții au fost în administrație și au dat tunuri în trecut, apoi au fost mutați politic. Alții n-au pic de școală și acum câțiva ani se făcea caterincă de ei. Aproape fiecare a făcut câte ceva în trecut.
Ar fi 2 persoane de care n-am auzit decât după ce am căutat pe Google: Marian Enache – ceva funcții la Petrom și Fabio Cârstea. N-am auzit de ei până ieri. Apoi mi-am dat seama că a intrat în presă, subit, la o publicație de partid. Vă amintiți de jurnalistul Bădescu, nu? Da, primarul de după…
Nu au campanie, nu a auzit nimeni de ei pentru că n-a venit niciun mogul să îi susțină sau n-au în partid în spate. Așadar, nu vor avea șanse la bătrâneii care joacă table în parc și abia așteaptă să voteze.
Pe lângă toate cele, partidele au avut grijă să facă legea după placul lor. Dacă fiecare va lua o părticică de voturi cel mai probabil un candidat va ieși cu 10-15%.
Eu voi ieși la vot, dacă voi fi în oraș în ziua aceea și nu vom munci. Dar îmi voi anula votul.
E clar, cum am mai zis-o și eu, cum au zis-o și alții pe blogurile lor sau prin comentarii, sistemul nu s-a schimbat.
…pentru a intră în liga influenţei trebe să faci plecăciuni. Asta din cauză că pentru a-i tzuca în cqr trebe să te apleci, altfel nu văd cum. Această metodă a „iniţierii” în politică se practică în multe alte organizaţii care nu au nici o legătură cu politica. Practic prin asta se demonstrează „ataşamentul şi loialitatea”. Mă rog, metodele diferă de la o organizaţie la alta, dar esenţa este aceeaşi. De asemenea, tot pentru a intra în liga influenţei trebuiesc făcute şi plocoane, asta înseamnă să-ţi aduci contribuţia financiară, asta deci dacă vreai să ţinteşti sus de tot. Undeva acolo sus de unde poţi apoi să-ţi „recuperezi investiţia”, cu vîrf şi îndesat. În funcţie de unghiul din care priveşti, aceste plocoane iau diverse denumiri: atenţii, donaţii (anonime), taxe de simpatie, şpagă, mită, trebe ceva de uns, etc. Acuma să nu va mai povestesc cum se procedează în astfel de cazuri, pentru că „ocolite sînt căile domnului şi mulţi ascultă telefoanele” deci estem oameni speciali pregătiţi (antrenaţi) pentru astfel de situaţii, oficial numiţi secretari, dar efectiv rolul lor este de lachei, linguşitori, lingăi, pupincurişti, samsari, cămătari. Este o reţea extrem de complexă, cu reguli foarte bine stabilite, de stil mafiot. O denumire oficială este fiind ca făcînd parte din economia gri. Tot nu v-aţi prins ?
Mdea, dacă tot nu aţi priceaput, vă spui pe mai pe scurt: pulitica este o afacere, şi ca în orice afacere investeşti nişte bani ca să cîştigi bani şi mai mulţi. De unde faci rost(!) de bani şi de unde rezultă banii, asta o las ca şi temă de casă. Să nu-mi spuneţi că nu ştiaţi că de pe spinarea fiecăruia se îmbogăţăsc pulitikienii, că nu vă cred…
Salutare!
Si mie mi-e Scarba de toti politicienii, dar ce sa facem cred ca sunt un Rau necesar…
e interesant cum toți se cred Yohannis și cred că pot câștiga votul local pe facebook. Sincer, nu cred 🙂
E așa mișto la noi un băiat Fenechiu o arde cu „greva foamei” și are câțiva băieți care țipă pe Facebook la orice postare. Sunt distractivi ei. Poate că m-aș duce să votez anti Fenechiu. Doar de drag așa. Sunt conștient că n-are șanse!