Să zicem că am avut contact cu învățământul acum câțiva ani buni. Prin 2008-2009 așa, în prag de alegeri când se tot dădeau legi ciudate ca primarii să aibă drepturi în școli. Aparent, puteai schimba directorii cum aveai chef. Practic, direcționai o mare masă de oameni. Nu am mai urmărit fenomenul de atunci, dar era mare supărare.
Între timp, văd că se schimbă păreri prin mediul online și se schimbă opinii după cum vrea fiecare și după cum vrea Facebook-ul sau imaginea pe care ți-o faci acolo.
Citeam ieri niște articole, fugitiv, despre o fată, suplinitoare la o școală din București cum că a fost dată afară. Am râs!
Da, nu contest capacitățile ei, dar emoția pe care încearcă să o transmită nu prea e corectă. Ești suplinitor, ești exact ca angajat pe un post pentru o femeie care naște. Anual se pot schimba lucrurile.
Sunt total de acord că sistemul poate fi îmbunătățit, că poate fi o competivitate și se pot crea niște criterii de performanță, dar regulile jocului sunt asumate.
Am și eu cunoștințe cărora le este greu când le pleacă un copil de la grădiniță sau se mută la o altă școală, dar e ritmul vieții. Dacă nu pleacă azi, va pleca atunci când va termina ciclul de învățământ.
Fata aceasta, chiar dacă a luat peste 9 la examene nu a fost suficient ca ea să fie titulară pe post. Așadar, era un lucru asumat, dar cu ajutorul rețelelor de socializare a postat drept victimă.
Da, știu, urât cu PSD, dar populația i-a votat… chiar și stând acasă.
In definitiv e o victima, dar nu in contextul pe care-l expune ea si restul care-i canta la unison.
E o victima a sistemului fiindca in pofida notelor bune nu poate obtine un post sigur si in concordanta cu performantele si sacrificiul pe care l-a facut fara sa se compromita intrand in randurile vreunui partid. De fapt simplul motiv ca e anti-sistem o face o victima ca pe noi toti de altfel.
Totusi exploatand emotional o situatie normala nu-i face nici cinste si n-o exonereaza mai ales pentru ca a stiut in ce se baga de la bun inceput. Orice om, oricat de ignorant e stie cu ce are de-a face atunci cand se angajeaza la stat, sau daca nu stie destul o sa invete in primele doua-trei luni cum sta treaba si are desigur oricand posibilitatea sa renunte.
Oricine dintre noi poate sa lupte cu sistemul atat din interior cat si din exterior, dar lupta asta atrage o serie de consecinte, iar care cei care nu si le asuma si se victimizeaza nu dovedesc decat faptul ca sunt lasi si ca aveau expectativa sa castige razboiul dupa o prima batalie.
Eu nu am garanția că o notă mare îți dă puterea să ai asigurat un post.
Poți fi un tocilar, poți fi un om cu principii diferite și așa mai departe.
Da, e vocală, e frumos să te lupți, dar lupta pe care o face e exact ca cea a lor. Cu manipulare.
Păi schimbăm ceva sau… suntem la fel?!
Mai ales stand acasa 😉
Marius, știi de ce nu ai dreptate? Pentru că împotriva jegoșilor e aproape imposibil să câștigi fără să lupți cu aceleași arme. Sună foarte urât, însă asta-i realitatea noastră cotidiană.
De multe ori legile îi favorizează pe politicieni pentru că ei le fac. Se află în diverse poziții publice, de influență, iar asta înseamnă că vor recurge la toate tertipurile posibile să facă ce vor, ca să le fie bine.
Ba da, în condițiile în care există profesori care ocupă posturi cu note proaste, e logic să aibă asigurate posturile cei care obține note aproape de 10 – cum e cazul de față. Dacă pierdem detaliul ăsta din vedere, suntem cretini – nimic altceva – și trebuie să ne asumăm prostia.
Trebuie luată atitudine în viața de zi cu zi, nu să tragem bășini pe bloguri. Faptul că profesoara în discuție nu face cum crede *toată* lumea că ar fi ideal, nu-i face lupta mai puțin importantă. Știm prea bine care-i miza: reformarea unui sistem care are nevoie de îmbunătățiri și ajustări la prezent. Despre asta-i de fapt vorba și e foarte important să ținem minte că ăsta-i scopul.
Deci profesoara trebuie susținută tocmai pentru că e dispusă să lupte pentru îmbunătățirea sistemului de educație. A abordat oarecum strâmb problema pentru că nu vrea Eminescu și Creangă? Haide s-o ajutăm cu argumente care stau în picioare, să ne asigurăm că programa are ceea ce e totuși accesibil elevilor, din cei doi autori. Are nevoie de mai multe mâini de ajutor, nu de picioare care s-o împiedice.
Nu în ultimul rând, n-aș blama doar sistemul de educație pentru faptul că tinerii sunt analfabeți funcțional. Să-și asume vina și părinții și familiile copiilor, pentru că s-a ajuns în asemenea hal încât auzi unii părinți care, explicând de ce nu se ocupă și ei de educația copiilor, spun că „de-aia-i trimit la școală, să învețe”. Adică să-i educe școala cap-coadă. De parcă școala a fost vreodată capabilă să se ocupe singură și în totalitate de educația copiilor.
Nu-i în regulă să le dăm în cap celor care încearcă să îmbunătățească sistemul de care ne tot plângem, ci trebuie să-i sprijinim, să construim împreună un plan sănătos de reformă.
Ai blog și audiență. Ce-ar fi să încerci și tu să susții o astfel de reformă? Încearcă s-o contactezi pe profesoară, să afli mai multe, să încerci s-o convingi să colaboreze cu alții în spiritul reformei, să luați legătura cu alți bloggeri și să urniți înainte proiectul.
Până la urmă dacă ne simțim în stare să ne dăm cu părerea despre sistem, de ce nu am putea sugera sau să dăm feedback despre ce ar fi bine să citească și să învețe copiii în gimnaziu? Miza trebuie să fie clară tuturor: e vorba de viitorul țării, pentru că educația e una dintre pietrele de temelie ale societății.
Accepți provocarea?
N-am cum să accept pentru că știu că nu se va schimba nimic. E un fel de resemnare, dacă vrei. În plus, sunt oameni în domeniu care ar trebui să vorbească despre ce trebuie să se facă la școală. N-are sens să vin eu să bat cu pumnul în masă și să zic că e bun sau nu Eminescu.
Sunt conștient că e nevoie de adaptare la actualitate a sistemului, sunt conștient că multe sunt politizate, dar punctual… a făcut-o de oaie.
Revolta asta cu schimbarea este, până la un moment dat, până la o vârstă ok, dar după ți se ia: ori pleci din țară, ori ajungi să nu-ți mai pese.
Problema e că nu te poți aștepta la cei până în 25 de ani să gândească suficient de matur încât să ia ei atitudine. Nu trebuie să facem noi pe deștepții și să venim cu cine știe ce propuneri, însă putem să-i sprijinim pe cei din sistem, pe cei care sunt în temă și sunt dispuși să se agite.
Putem inclusiv să nu facem nimic direct pentru modernizarea sistemului de educație, dar cel puțin putem să-i încurajăm pe cei care o fac, sau cel puțin să nu le băgăm bețe-n roate. Pentru că toate comentariile negative bazate pe diverse adevăruri nu joacă decât rolul unei perdele de fum, menite să ne deturneze. Asta nu-i voie să pierdem din vedere.
Încă o dată, nu m-am legat de acțiunile ei trecute, ci strict la faza cu „dat afară”.
În rest, din ce am văzut pe profilul ei, multe lucruri făcute la început de drum. După câțiva ani în câmpul muncii îi va trece.
Nu văd de ce n-aș sprijini pe cineva, dacă are un proiect, o idee bună.
Din ce am citit, are vreo 7 ani în sistem – deci nu-i nici de departe nou-nouță.
Daca are 25 de ani ar însemna că e pe modelul nou, în care se face școală 12 clase + facultate. Așa că… nu prea iese la socoteală. Nu știu dacă se poate numi experiență asta. Da, faci practică în liceu, dar… totuși.
Are 29 sau 30 de ani.
https://www.facebook.com/profile.php?id=100010042126714
Citește și cea mai recentă postare a ei, din care citez asta: «Postul era vacant și aveam dreptul legal să solicit continuitate sau să-l câștig din nou la concurs. Am aflat însă cu stupoare că nu pot depune cererea pentru că orele „s-au dat” unui profesor care a fost adus de la altă școală din sectorul 2. Ca urmare, unele dintre clasele mele vor studia cu al treilea profesor de română în trei ani.»
P.S. Nu poți preda fără să ai studii superioare, deci mai devreme de 21 sau 22 de ani nu poți intra în sistem. Ai socotit dubios. 😛
Ah, aveam impresia că are 25 de ani și credeam că e învățătoare, nu profesoară.
No faină treabă. Scrii un asemenea articol după ureche? PSD-istule! :))
În concluzie, nu mai reacționa după ce citești chestii fugitiv. PSD-istule! =))