Tocmai m-am întors de la țară. Pe undeva prin Vrancea, la vreo 10-12 km de Focșani. Au trecut în jur de 10 ani de când nu am mai fost pe acolo.
Cât am fost mic am tot fost pe acolo pentru că ai mei munceau în timpul săptămânii, iar în weekend încercau să suplinească cu munca de la țară. Evident că am trecut și eu pe acolo, ori de câte ori se putea.
Între timp, am avut primul serviciu, al 2 lea, al 3 lea și n-am mai dat pe acolo. N-a mai fost timp, dar nici tragere de inimă.
Grupul de prieteni de pe acolo a ajuns în Italia, în Spania sau pe unde-a putut. Rudele de care am fost apropiat au schimbat direcția. Ideea e că nimeni și nimic nu mai era ca înainte.
Zilele trecute am fost foarte dezamăgit de ce a rămas acolo. Lucrurile s-au schimbat foarte mult încât mă bate gândul să vând tot de acolo.
Sigur, n-o să am nicio sanșă să fac asta pentru că părinții încă sunt legați emoțional de zona aceea.
Când am luat apartamentul(oficial am dat doar avansul), am tot avut discuții cu prietenii. Mi s-a tot spus: dar de ce nu îți iei casă pe pământ?
Eu unul știu că într-o casă e mereu de muncă. Dacă nu faci ceva nou trebuie să muncă de întreținere.
Între 4 pereți ai șansa să-ți dorești să vizitezi mai mult. Dacă ai ceva la țară… crezi că mai pleci in concediu în altă parte?
Pe de altă parte, viața la țară e mai liniștită, e mai puțin semnal la DIGI, aerul cu un pic mai mult miros de animale.
Am o casa la 120 km de iasi și 115 de Galați. Am copilărit acolo, ma bate gândul sa investesc pentru a deveni o zona de relaxare pentru weekend.
Însă în practica este greun, casa se degradează atât timp cât nu sta nimeni în ea.
cat despre casa vs apartament, cred ca am mai vorbit noi. Dacă nu ar fi prea scumpe și as găsi una pe placul meu, direct casa.
Orice se degradează. Bine, un apartament liber ai putea să-l închiriezi, o casă… mai greu.
În oraș casele sunt chiar scumpe, dar pe lângă oraș?! Pe mine mă bate gândul la una la maxim 20-25 de km de Ploiești.
Eu acum am una la 85 km și una la 185 km, dar mă bate gândul tot mai mult să vând și să luăm ceva mai aproape, în zonă. Doar că… mă bat cu sentimentalismele. 🙂
Concesiunea unui teren intr-o localitate din apropiere este o solutie si apoi inceperea construiri unei case, eu asa am procedat acum 10 ani. Cam in 5 ani in regie proprie am terminat constructia la cheie, doar parter, 150mp, cu rabdare si un plan bun de la inceput este destul de accesibil.
Fantezii n-am, nu vreau o casă wow, ci 2 camere și-un teren mai mărișor. De-o măslină, de-un pom.
N-as putea sa zic ca e wow, doar o casa moderna facuta ca la carte, la final cand am tras linie a iesit cam 35000 de euro si e loc de o maslina, un pom, o gradina de legume. Nasol e iarna cand bate crivatul in baragan si viscoleste zapada, e minunat daca nu esti pregatit 😉
Eh, nici nu mă gândesc să dau iarna pe acolo. 😀
Da acum e super, stau in foisor cu o bere si scriu la tine pe blog. Desigur asta e partea frumoasa in general vin de la munca si ma apuc de treaba, dupa cum scria cineva, intodeauna e ceva de facut la curte, dar fata de etaju’ 3 e mult mai palpitant 😀
Lasă că în octombrie cobor la etajul 1. Chiar și Mega Image va fi la 2 minute, nu la 3 minute 🙂
Singura chestie e ca acum sunt c-am prins, in curte trebuie sa fie permanent cineva, nu mai e ca la bloc incui si poti sa pleci… o luna, la curte nu se poate mai ales cand ai si acareturi ;), deci si la o „casa de vacanta” asta e o problema, chiar de nu ai nimic prin batatura, este mai sensibila din punct de vedere al sigurantei, mai ales daca nu locuiesti permanent 😉
Cred că mai contează mult și zona aleasă 🙂
Zona?! ce conteaza, crezi ca nu e nimeni atent ca pe la casa respectiva vine unu’ din an in paste 😉
Niciodată nu poți compara o casă cu un apartament, chiar dacă scopul e același: să locuiești în ele. 🙂 Până acum aproximativ 6 ani am locuit la casă, la periferia orașului. În acea casă am crescut de mic și numai conjuncturile cumva nefavorabile, de după moartea tatălui meu, au făcut să mă mut la apartament, împreună cu soția și cam atât (fără dureri de cap, cum s-ar spune). După aproape 6 ani de locuit „la bloc”, pot spune cu mâna pe inimă că nu-s toate chiar așa de roz și că mi-e dor de locuitul la casă cel puțin la fel cum le lipsește plămânilor aerul.
De ceva vreme, s-a înfiripat ideea achiziționării unui teren (chiar și în împrejurimile orașului, dar nu mai departe de 10-12 km MAXIM), sau a achiziționării unei case gata construite, în aceleași condiții. Suntem la stadiul calculelor interminabile în ceea ce privește posibilitățile de finanțare, analizării posibilității de a lua o casă cu totul inclus (inclusiv mobilată), gata să te muți în ea, etc.
În ceea ce mă privește, având mai multe activități (job „full-time” de luni până vineri, asigurări „part-time”, și, cea mai solicitantă dintre ele, cânt într-o trupă cu care prestez la diverse evenimente), e destul de greu să prind un moment de liniște, atunci când ajung să mă odihnesc. La bloc e imposibil să nu bată cineva ceva, ori să mute vecinul de deasupra mobila prin apartament, ori celebrul zgomot de bormașină sau flex, etc. La casă, dacă ai un pic de gândire în prealabil, poți scăpa cu succes de toate aceste aspecte aparent minore, dar care produc atât de mult disconfort.
Deci, sfatul meu ar fi, dacă nu te dai prea tare peste cap, să-ți păstrezi apartamentul (pentru că e mult mai simplu să fii în toiul acțiunii – în oraș), iar căsuța să nu fie prea departe de oraș, dar musai să fie într-o zonă liniștită și cu loc de respiro suficient (aici e altă discuție cu suprafața necesară, vecini, etc).
Baftă multă!
Nu, nici nu mă gândesc să renunț la apartament. Mă gândesc strict pentru a le înlocui pe cele de la țară, cu ce mai aproape și cu mai multă liniște, cu un peisaj mai ok. O zonă de deal, ceva de genul…
În zona Prahovei, cât am bântuit-o, sunt destule sate cu zonă frumoasă. Eu unul aș accepta și la mai mult de 20 de km. Când ai „traume” cu 2-3 ore de mers pe drum doar dus… te mulțumești și cu jumătate de oră de mers 🙂
Asta cu linistea e relativa…la casa toti au acelasi mindset..casuta …gazon…pomisori fructiferi pe margine si piesa de rezistenta – cainele. Toate paotaile latra la unison. Am multi prieteni la casa…si e generala treaba
Casa se se degradeaza daca nu stai in ea .Mai bine vinzi acum cat este inca buna si iti cumperi ce vrei tu ! Sentimentalismele costa … Mai tarziu vei obtine mai putin pe ea .Plus ca daca o vinzi , vb aia are cineva grija de ea ! 🙂
Păi în stadiul în care au ajuns cele de la țară… tare mi-e că voi vinde doar terenul 🙂
La țară nu se mută oricine,ci doar aceea care au nevoie de liniște sufletească,o stabilitate financiară prin economisirea banilor,iubesc natura,grădinăritul,pomicultura,creșterea animalelor și toate activitățile de zi cu zi care implică și puțin efort fizic.Cei de la oraș care le plac Mall-urile și tăiatul de frunză la câini,nu vor concepe să calce din greșeală într-o balegă de vacă sau găinaț,de aceea locuitul la oraș într-o ”închisoare” de beton ,cu punga de chips-uri într-o mână și telecomanda în cealaltă este tot ceea ce-și doresc și majoritatea celor tineri nu acceptă alternative în locul vieții ”Dolce far niente”.
Bine, dar o casă de vacanță nu știu dacă se referă întotdeauna la creșterea animalelor.
Da, dacă stai zilnic acolo ar fi chiar aiurea să n-ai 2,3 animale pe care să le hrănești, să ai grijă de ele.
Dar dacă ajungi o dată la 2 săptămâni… e cam greu. Însă un pom, o frunză, o chestie… 🙂
Bravo Viorele, ai atins exact punctele sensibile. Trebuie sa te motivezi singur la un moment dat daca vrei schimbare si uneori trebuie sa vrei schimbare. Rutina duce la degradare fizica si morala; job, acasa, mall, acasa, tv, viata comoda, problema este cand tragi linie!! E posibil sa nu-ti recunosti ca ai dat-o in bara si ai facut alegeri gresite, asa e viata, unii cu muunca, alti cu confortul, dar la final 😉
Salutare!
Eu sunt pentru casa 100% si judetul Ph este unul din cele mai frumoase si echilibrate Judete din Tara dtpdv.La moldova e jale e saracie lucie si totul este pustiu,cand am fost prin Judetele din moldova nu am vazut alceva decat Femei bete batrani si copii neajutorati imi pare rau dar asta este adevarul…Sa fiti iubiti de cine vreti voi,si cat vreti voi…
Haha, bună asta. Recunosc că am mers pe zi, n-am observat femeile bete în zonele în care am fost eu. 🙂
„Femei bete batrani si copii neajutorati”…. precis nu ai fost prin Somalia sau?!?!?! :))))))))))))
Mă n-am știut că ai trăsături prin Vrancea pe la mine. Și unde anume se află acea casă a părinților tăi, în Vrancea. 20 km sunt și până la mine la Bolotești.. Spre exemplu.
Am peste tot: Vulturi, Garoafa, Inotești, Bizighești, Bătinești, Țifești. Doar că mulți au trecut pe banane in Spania și Italia. 😀
Ha. Nu știam de Bolotești, dar am trecut pe lângă, pe la Oleșești, luni.
In Spania nu sunt banane decat de import, dar capsuni sigur sunt. Despre Italia nu stiu ce sa zic ca am cam evitat sa poposesc pe acolo tot din cauza romanilor.
Era o figură de stil 🙂
Dezbatuta de mult problema: Bucuresti
Eu unul n-aș rezista nici măcar o săptămână în București 🙂 Mult prea multă agitație…
As locui in Bucuresti doar daca as primi mostenire 😀 , mai bine as face naveta 150 km pe zi!
Ambele
Uite bogătașul 😀
Locuiesc la 6 km de oraselul Motru din judetul Gorj (municipiu doar cu numele, e oras!), judet aproape terminat, daca pica mineritul. M-am nascut si inca locuiesc cu parintii, la tara, si nu mi-e rusine sa recunosc asta, chiar sunt mandru ca locuiesc la tara. Nevoile si noua profesie, cea de fotograf de eveniment, ma obliga sa ma mut in oras, cat mai curand, in 2-3 ani cel tarziu (oricum vreau sa ma asez la casa mea). Timpul nu mi-ar permite sa am grija de o casa, gradina, curte, si tot ce mai e aici, si in oras as fi mai aproape de clientii mei, si de cativa prieteni. In schimb, nu stiu daca voi pleca din zona asta, poate doar de nevoie… dar viata intr-o oras mare nu e deloc mai buna, nu atunci cand te indatorezi pe 30-35 de ani la banca pentru un credit ipotecar, luand o locuinta de 10 ori mai scumpa decat in micutul tau oras. O sa raman aici, cat s-o putea :). In viitor, voi avea apartament, chiar daca iubesc casa, o casa in oras nu mi-ar oferi aceeasi satisfactie ca una la tara, si sunt foarte scumpe.